CSDE: 7 iulie 2009: «Libertatea de stabilire. Transferul sediului unei societăţi într un stat membru diferit de statul în care a fost constituită: cauza Cartesio, C-210/06»

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române organizează la data de 7 iulie 2009, ora 14, la sediul său din Calea 13 Septembrie, nr. 13

 

Colocviul

«Libertatea de stabilire. Transferul sediului unei societăţi într‑un stat membru diferit de statul în care a fost constituită: cauza Cartesio, C-210/06»

 

 Prin cauza Cartesio, principiul libertăţii de stabilire a căpătat noi valenţe, fără însă a fi oferit un răspuns definitiv asupra acestei probleme.

Un stat membru poate interzice unei societaţi constituite în temeiul dreptului sau să îşi transfere sediul în alt stat al Uniunii

            În schimb, libertatea de stabilire permite unei societaţi să se deplaseze către alt stat membru, transformându-se într-o formă de societate reglementată de dreptul acestui stat, fără ca dizolvarea şi lichidarea acesteia să fie necesare în timpul transformării, dacă dreptul statului membru gazda permite acest lucru.

 

            Dezbaterea îşi propune realizarea unui schimb de puncte de vedere atât din perspectiva teoreticienilor, cât şi practicienilor (judecători şi avocaţi) tocmai din această perspectivă, în vederea elucidării unor posibile cauze ale acestei tendinţe evident eronate.

            Lucrările vor fi onorate de prezenţa unor cunoscuţi practiceni – Virginia Duminecă, judecătoare la Tribunalul Bucureşti şi vor fi moderate de către dl. Nicolae Turcu, Preşedintele Secţiei de Drept Privat, Consiliul Legislativ din România.

Colocviul ar urma să se centreze asupra următoarelor aspecte, lista nefiind exhaustivă:

- evoluţia jurisprudenţială a libertăţii de stabilire;

- analiza concluziilor avocatului general Miguel Poires Maduro;

- societatea europeană (reglementarea domeniului societar, în general) şi libertatea de stabilire.

Deşi litigiul principal a ridicat şi importante aspecte de ordin procedural privind mecanismul trimiterii preliminare (art. 234 CE), nu ne propunem abordarea acestora cu ocazia colocviului, ci ele vor fi discutate într-o ocazie ulterioară.

 

Confirmarea participării se face prin e-mail (mihai.sandru@gmail.com) până la data de 6 iulie 2009. Solicitanţii sunt rugaţi să menţioneze: numele şi prenumele, afilierea instituţională şi funcţia precum şi domeniul de interes în materia dreptului european.

            Este încurajată participarea la lucrările colocviului cu prezentări vizând subiectele enumerate anterior, dar şi referitoare la orice alte chestiuni conexe ce ar putea fi de interes. În acest sens, doritorii pot adresa o solicitare de înscriere pe lista vorbitorilor, trimiţând şi un scurt rezumat al principalelor puncte ce ar urma să fie atinse, la adresa de e-mail menţionată.

            Lucrările şi prezentările susţinute cu ocazia colocviului urmează a fi publicate, de către Centru, într-un volum care va apărea la Editura Universitară – editură recunoscută de CNCSIS.

            Informaţii suplimentare şi materiale referitoare la colocviu vor fi disponibile la adresa eubusinesslaw.wordpress.com.

            CSDE vă mulţumeşte pentru retransmiterea acestei invitaţii către toate persoanele interesate.

 

Organizatori: Centrul de Studii de Drept European.

 

Partener media principal: juridice.ro

 

Sponsori: Editura Wolters Kluwer, Editura Hamangiu, Editura Universitară, Editura C.H.Beck, Editura Universul Juridic.

 

Parteneri: SSJ (Societatea de Studii Juridice) Revista Română de Drept Comunitar, UNJR, infolegal.ro, Tribuna Economică, Euroconsultanţă, http://eubusinesslaw.wordpress.com/.

 

Documente referitoare la această masă rotundă vor fi disponibile la adresa web

http://eubusinesslaw.wordpress.com/

Nu se percepte taxă de participare. Locurile sunt limitate, înscrierea participanţilor realizându-se în ordinea cronologică a confirmarilor. Sunt aşteptate propuneri de sponsorizare a evenimentului.

Locul desfasurarii evenimentului va fi anuntat in scurt timp.

Gabriele Porretto, The European Union: Counter-Terrorism Sanctions Against Individuals and Human Rights Protection, 2009

Gabriele Porretto, The European Union: Counter-Terrorism Sanctions Against Individuals and Human Rights Protection, (June 25, 2009). Transitional Justice Institute Research Paper No. 09-08. Available at SSRN.

Abstract:

This paper reviews some of the cases brought, until 2006, to the Court of First Instance (CFI) of the European Court of Justice by individuals and entities seeking judicial review of EU counter-terrorism sanctions implementing, respectively, UN Security Council Resolution 1267 (1999) and Resolution 1373 (2001).

While the CFI has declined to review EU acts implementing the 1267 sanctions regime, it has recently fully scrutinised and declared invalid an EC regulation implementing Resolution 1373, insofar as it freezes the plaintiff’s assets. The different outcome in the latter case is due to the different features of the 1373 sanctions regime.

The CFI position on the cases originating from the 1267 sanctions regime does not seem to be in line with the current picture of the EU system, where as a result of a long work of judicial construction, the protection of fundamental human rights is well entrenched in the EU Treaty. The Court’s acceptance of a lacuna in the EU human rights framework is all the more worrying if one considers the lack of alternative avenues of redress open to individuals targeted by counter-terrorism sanctions.

Abuz de drept, casatorie de convenienta a unui resortisant comunitar cu o persoana dintr-o tara terta & libera circulatie in UE

Va mai amintiti de hotararea CJCE in cauza Metock? Ei bine, acum si continuarea. In orice caz, ar spune unii (si poate nu putini) solutia CJCE e de natura sa incurajeze contractarea de casatorii fictive (i.e. de convenienta) de catre “persoane din lumea larga” (cu vreun citoyen comunitar) pentru a obtine un titlu de sedere intr-unul din statele membre ale UE.

Si atunci ce mai ramane din cadrul Directivei 2004/38?

Din Irish Times: EU sets limits on Government’s ’sham marriage’ investigations

IRISH GOVERNMENT investigations into “sham marriages” must not encroach on European citizens and their non-EU spouses’ right to move freely in the EU, say new guidelines.

The guidelines due to be published tomorrow by the European Commission also say the same fundamental right of free movement in the EU also applies to non-EU partners in “durable relationships” who are not married.

The guidelines have been drawn up in response to complaints voiced by Ireland and Denmark following a landmark ruling by the European Court of Justice (ECJ) in 2008 in the Metock v Ireland case.

This test case was taken by four married couples living in Ireland who faced deportation. In each case the four EU citizens married asylum seekers, whose request for leave to remain in the Republic was subsequently rejected by the Minister for Justice. The Government argued unsuccessfully that it should be allowed to deport non-EU spouses who had not lived in another EU state prior to arriving in Ireland, to combat “marriages of convenience”.

But the ECJ dismissed its concerns, ruling that the Irish authorities had incorrectly transposed the 2004 directive on free movement and was unfairly deporting non-EU spouses.

Following the judgment, the Government asked the commission to redraft the 2004 directive to enable it to deport non-EU spouses when it considered they were involved in “sham marriages”. The commission refused but promised to publish guidelines.

“Measures taken by member states to fight against marriages of convenience may not be such as to deter EU citizens and their family members from making use of their right to free movement or unduly encroach on their legitimate rights,” say the draft guidelines, which will be debated today by all 27 EU commissioners.

The commission says freedom of movement is one of the foundations of the EU. It warns that it will use its powers under the treaty, which is EU code for taking legal action.

The new guidelines say the right of free movement should be extended to “partners in a durable relationship”.

“The requirement of durability of the relationship must be assessed in the light of the objective of the directive to maintain the unity of the family in a broad sense,” they say.

The commission leaves it up to member states to set a time period under which a partnership can be considered durable. Some campaigners may be concerned that this will allow states to continue to refuse some non-EU spouses leave to stay in the country.

But the guidelines say other criteria must be taken into account, such as whether a couple has a joint mortgage.

Stirea e redata si aici si aici.

Curtea Constitutionala Federala din Germania. 30 iunie 2009. Mergem mai departe….

Decizia privind Tratatul de la Lisabona. AICI [en].

Dispozitivul sau rezumatul:

With its Article 23, the Basic Law grants powers to participate and develop a European Union which is designed as an association of sovereign national states (Staatenverbund). The concept of Verbund covers a close long-term association of states which remain sovereign, an association which exercises public authority on the basis of a treaty, whose fundamental order, however, is subject to the disposal of the Member States alone and in which the peoples of their Member States, i.e. the citizens of the states, remain the subjects of democratic legitimisation.  

a) To the extent that the Member States elaborate the law laid down in the Treaties in such a way that, with the principle of conferral fundamentally continuing to apply, an amendment of the law laid down in the Treaties can be brought about without a ratification procedure, a special responsibility is incumbent on the legislative bodies, apart from the Federal Government, as regards participation; in Germany, participation must, on the national level, comply with the requirements under Article 23.1 of the Basic Law (responsibility for integration) and can, if necessary, be asserted in proceedings before the Federal Constitutional Court.b) A law within the meaning of Article 23.1 sentence 2 of the Basic Law is not required to the extent that special bridging clauses are restricted to areas which are already sufficiently determined by the Treaty of Lisbon. Also in these cases, however, it is incumbent on the Bundestag and – to the extent that the legislative competences of the Länder are affected, on the Bundesrat – to comply with its responsibility for integration in another suitable manner.  

European unification on the basis of a union of sovereign states under the Treaties may not be realised in such a way that the Member States do not retain sufficient room for the political formation of the economic, cultural and social circumstances of life. This applies in particular to areas which shape the citizens’ circumstances of life, in particular the private space of their own responsibility and of political and social security, which is protected by the fundamental rights, and to political decisions that particularly depend on previous understanding as regards culture, history and language and which unfold in discourses in the space of a political public that is organised by party politics and Parliament.  

The Federal Constitutional Court reviews whether legal instruments of the European institutions and bodies, adhering to the principle of subsidiarity under Community and Union law (Article 5.2 ECT; Article 5.1 sentence 2 and 5.3 of the Treaty on European Union in the version of the Treaty of Lisbon <TEU Lisbon>), keep within the boundaries of the sovereign powers accorded to them by way of conferred power (see BVerfGE 58, 1 <30-31>; 75, 223 <235, 242>; 89, 155 <188>: see the latter concerning legal instruments transgressing the limits). Furthermore, the Federal Constitutional Court reviews whether the inviolable core content of the constitutional identity of the Basic Law pursuant to Article 23.1 sentence 3 in conjunction with Article 79.3 of the Basic Law is respected (see BVerfGE 113, 273 <296>). The exercise of this competence of review, which is rooted in constitutional law, follows the principle of the Basic Law’s openness towards European Law (Europarechtsfreundlichkeit), and it therefore also does not contradict the principle of loyal cooperation (Article 4.3 TEU Lisbon); with progressing integration, the fundamental political and constitutional structures of sovereign Member States, which are recognised by Article 4.2 sentence 1 TEU Lisbon, cannot be safeguarded in any other way. In this respect, the guarantee of national constitutional identity under constitutional and the one under Union law go hand in hand in the European legal area.

Riccardo Croce, Nikos Dimopoulos, Philippe Billiet, Arbitration Commitments under EC Merger Procedures: a hybrid and successful form of Arbitration, AIA, July, 2009.

Riccardo Croce, Nikos Dimopoulos, Philippe Billiet, Arbitration Commitments under EC Merger Procedures: a hybrid and successful form of Arbitration, AIA, July, 2009, p. 4-8. [*]

Recomandare: o carte exceptionala – Dimitrie Bejan – “Oranki”

O fi sfarsit de saptamana (i.e. uichend) si, desi am de gand sa va recomand o carte, lectura ei nu este de duminica, adica nu este o carte facila (desi se citeste usor). Dar, intr-adevar, este o carte exceptionala.

Lumea e fascinata de James Bond; nu atat de carti, cat de actorasi (actualul, dar si trecutii). Dimitrie Bejan, din Harlau, nu este o fictiune: el chiar a trait aici. Iar cartile lui sunt extraordinar de bine scrise.

Daca ne gandim ca “Oranki. Amintiri din captivitate” a fost scrisa initial pe coaja de mesteacan, in Gulag, poate dobandim o idee despre talentul, vivacitatea si taria de caracter a acestui om.

Acum am citit cu surprindere ca a aparut o noua editie (a treia, prima a aparut la faimoasa “Editura tehnica” in 1995).

Cititi recenzia. Si daca vrei sa cititi ceva remarcabil, prin autenticitate, lecturati cartea aceasta. O veti sorbi, pur si simplu!

De astazi o noua categorie pe blog. Primul “post” – despre pasareasca

Prolog

Ei bine, (ne) radem, (ne) glumim sau pur si simplu ne veselim de ce spune cate un om politic, nasha?, ca noi, astia “educatii”, suntem “mai” superiori.

Numai ca lucrurile ar trebui privite in ansamblu. Asa ca, noua categorie de “posturi” va purta denumirea generica “Goagălizarea României sau neo-klingonismul“.

Va veti intreba: de ce un astfel de titlu? Ei bine, in primul rand, pentru ca ne-a placut acest concept care deja s-a impamantenit in “discursul public” (suna cam pretentios, nu?). In al doilea rand, pentru ca, privind cu respect, admiratie & uneori entuziasm astfel de cugetari, desfidem pe (de)formatorii de opinie sa recunoasca cinstit/onest/deschis faptul ca-l invidiaza pe acel cugetator, mai ales cand gazetele la respectivii care scriu (desigur, nu d-astea lucioase, ci din alea de prestigiu) ii pastreaza in anonimat (nu, nu “datorita” creatiei folclorice, “datorita” tirajului confidential, desigur, ati ghicit!), in timp ce astfel de vorbe de duh devin “brand”.

Cat despre al doilea termen al sintagmei, stie oricine ca traim in post-modernism si in tot felul de alte post- si neo-…

E clar ca “educatzia” e in criza, atunci cand produce, precum am ilustrat deja, tipuri umane bizare. S-a dus si cu idealul lui Haret (ilustrat atat de frumos de Cezar Petrescu [x], sa zicem), si asta de mult (nu “demult”), s-a dus si sloganul “prin noi insine”. Dar, poate, vom reusi cumva folosind un nou slogan, precum: “Mai pune si tu mana pe o carte, mai fa si tu niste cornete“. Daca nici manelistul, melteanul etc. nu se chinuie cu cititul (desigur, nici porno-ialomiteanca), trebuie sa precizam ca nici “corporatul”, “deontologul”, sofisticata, baiatul trendi (poate in trening, dar mai mult ca sigur in haine “de firma”) etc. nu depasesc nivelul lu’ “koelio” sau daniel maro (nu negru; sau poate negru in ceru’ gurii). Simtirea lor cam la asta se reduce; viata intelectuala se imparte intre periodice pentru masele largi populare sau “magazine” (nu cu marfa!) & carti trendi. Sau, cel mai frecvent, cu mana pe telecomanda, pe seminte si sticla de bere ori cu ochii pe chat, in vederea unei “socializari” la distanta. Sau mediate, nasha?

Iar daca de la meltean nu avem pretentii ca, deh… nu pricepem de ce “cel in tendintze” trebuie sa se umfle in penele lui rebegite de “mai-superioritatea” lui…

Asadar, sa revenim, ca am divagat putin, dar, ce sa-i faci?, e prologul, nasha?

Da, deci (asa incepe un discurs “modern”, nu?), intre tendintele care se pot discerne in prezent in lumea noastra romaneasca, pe langa stalcirea limbii/vorbirii/exprimarii etc. (cautati si sinonimii, sunteti liberi), dar si a topicii frazei – pe scurt, model de import, trendi, fensi, cul – este si aceea a nonsensului. Dincolo de formulari precum “strategia pe mediu” etc., induse de goagălizare & viqipedizare (ca, na, s-a democratizat cunoasterea cand “urbanul” isi umple neuronii, prin imbibarea cu viqipedia), avem de-a face (frecvent) cu ilustrarea lipsei de gandire.

Fiind un subiect fierbinte (sau caldut, nu avem de unde stii, nu “sti”), il vom cita ca atare; stirea (reprezentand doar o ilustrare a “trendului redactzional”, prezent in multe alte “locatzii” dă presa, scrisa, vorbita, citita & stalcita) suna astfel:

“Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement pe taxa de poluare. România are la dispoziţie 2 luni pentru a răspunde notificării CE.

Surse de la Bruxelles anunţaseră intenţia Comisiei Europeane de a avertiza România pentru încălcarea legislaţiei comunitare. Executivul Uniunii Europene va trimite scrisori de notificare oficiale autorităţilor de la Bucureşti, aceasta fiind prima etapă a procedurii numite infringement.

Patru dintre aceste cazuri vizează piaţa internă a gazului şi energiei electrice şi capacităţile de transport şi de stocare a gazelor şi a energiei electrice.
În 2008, Comisia Europeană a declanşat 38 de acţiuni împotriva ţării noastre, pentru nerespectarea obligaţiilor europene. 13 dintre acestea priveau incompatibilitatea normelor juridice cu legislaţia comunitară sau aplicarea lor incorectă, iar 25 se refereau la necomunicarea măsurilor de aplicare a directivelor comunitare. Deşi numărul acţiunilor pare mare , la sfârşitul anului trecut, România era ţara cu cele mai puţine proceduri de infringement lansate“.

Asa. Va place cum suna? E stire de “CEO” (sic!) cu servieta sau poseta (dupa sex si posibilitati). Si atunci, ce pretentii sa avem? Ca nu intelegem nimic din pasareasca asta (si, nu, nu e vorba despre limba pasarilor), n-are nimic. Detestam tara asta (nashpa, de kkt, de 2 lei etc.); iarasi nu face nimic. Doar ca manelizarea reprezinta in oglinda ceea ce “performeaza” stalcitorii de limba. Adica intre “fata” care pune virgula intre subiect si predicat si “expertu” care se exprima in nonsensuri nu este, de fapt, vreo diferenta.

Prin urmare, ne aflam in prezenta aceeasi hipnotice “infringementizari“, despre care am scris si despre care vom mai pomeni, cu siguranta, si in viitor. Intr-un atare context, preferam “viata” (”trairismul”, bata-l vina, nasha, vorba criticilor mai vechi & mai noi; literari, desiguri), adica dialogul dintre doua gospodine purtat in “spatiul public” (i.e. o piata, un mijloc de transport la gramada, in locasul de asteptare de la coafor) unor astfel de exprimari vrute “pretioase” (dar care, din pacate, sunt doar inepte). Pentru ca despre ciorba ori despre permanent sau chiar despre legatura de ridichi nu te poti exprima imprecis: nu te intelege vanzatorul/prestatorul (sau spuneti-i cum doriti) si te faci de ras. Vorba unui estet postmodern: “Viata e in alta parte” (bagati o procedura de goagălizare si veti afla cine este; sau chiar viqipedizati).

In incheiere, o mentiune: o sursa de inspiratie ne-a venit si din “discleimăru” (sic!) din ce in ce mai frecvent intalnit la inceputul creatiilor intelectuale: opiniile exprimate/articolul nu reprezinta pozitia oficiala a lu’ cutarica/nu angajeaza institutia etc. Doar ca, atunci cand nu ai nici o opinie personala (sic!) cum poate invazia de locuri comune sa angajeze firma, biroul, “coledzii” etc. la care esti amploaiat?

PS. Puteti citi aici un articol interesant despre scoala & carti.

Despre filosofi, canibali si c@&@n@ri. Sau de ce scoala nu mai scoate nici “Galilei”, ci mai mult canibali

Ei, bine, dorind sa luminam poporu’ (si el, culmea, in acest secol al vitezei & al progresului pe toate planurile (sic!), nu(mai) zace in intunerec (sic! iarasi)), propunem astazi, in ton, in timbru & in acord un exemplu mai mult decat pertinent, scrisoarea (electronica, desigur) a unui invatzacel (sic!) catre profesoru’ sau; redam in continuare misiva, cu mentiunea ca sublinierile ne revin.

“Buna ziua domn prof , ce note sa-u luat?asa in mare?Se poate sa imi spuneti eu [anonimizat] cat am luat?Am fost prezent curs de curs si m-am straduit sa fac cat se poate de bine la exam , am facut subiectele 1+2 si putin la 3 si sunt curios cat am luat….cred ca aveti o lista a notelor nu?am scris 2 pagini , si am scris nu prostii ci exact pe importanta acelor cauze , sper ca nu va drnjz dar sunt curios cat am luat la examenu de luni , credeti-ma am scris ce era mai important si nu copiat ca altii , cred ca-ti vazut din lucrarea mea ca nui chiar copiat ci am si gandit se poate sa-mi spuneti si mie nota?sper cam luat peste 5 totusi sub 1+2 le-am facut bine m-am verif acsa , astept mailu dvstra , o seara buna domn profesor”

Prin urmare, vedeti sublinierile; tonul cald, direct, usor patetic (nu, nu in sens de “jalnic”), emfaza, dorinta de mai bine (adica de progres, cine nu doreste azi progresul?!)… totul, de la “drnjz” pana la cunoscutul salut “o seara buna”… Of, formula aceasta, implementata in limbagiu nost (sic!) se poate asorta/asezona/impana la orice: la zi, la noapte, la saptamana, la luna sau la minut etc.

Si atunci, ne mai miram ca scoala nu mai scoate nimic? Ca avem numai fonfi, gusati etc.? (si nu suferinti cu glandele…) Ca astazi orice poate avea acces la “educatie” (alt barbarism) fara sa invete ceva?

De aceea, intre filosofi (intr-adevar, foarte multi & la moda, care mai de care mai postmodern) si canibali, exista si caliban. Care poate fi expert cu expertiza, functionar, amploaiat, avocat etc. Cu tupeu si cu cv! Cu specializari, masterate etc.

In “Jurnalul National” despre Badea Cartan. Din Cartisoara

Astazi, un articol despre Badea Cartan: “A dus “plocon” la Columna lui Traian: un pumn de ţărână românească“.

UK. Comisia privind UE din Camera Lorzilor – raport privind viitorul supravegherii & reglementarii financiare in UE

2 vol. 1 si 2.

Horst G. M. Eidenmueller, Andreas Engert, Lars Hornuf, The Societas Europaea: Good News for European Firms

Horst G. M. Eidenmueller,  Andreas Engert, LarsHornuf, The Societas Europaea: Good News for European Firms, May 25, 2009. Available at SSRN.

Abstract:     
When Council Regulation (EC) No 2157/2001 on the Statute for a European Company (Societas Europaea – SE) became effective on 8 October 2004, it offered publicly traded companies, for the first time, a choice between competing company laws, namely the national law of the company’s home state and the law of the supranational SE. Using an event study methodology, we analyse a unique dataset of publicly traded firms that have announced to re-incorporate under the SE Regulation. We find the re-incorporation decision to have a positive impact on firms’ stock market value. The abnormal returns associated with re-incorporating as an SE increase over the years, which we interpret as the result of declining legal uncertainty and a rising reputational value of the SE corporate form.

TPI. Continuarea istoriei “Kadi”

Acum episodul II:

Hotararea TPI in cauza T-318/01, Othman/Consiliul & Comisia, aici [RO].

Cititi in Daily Mail, Telegraph etc.

Franta. Consiliul constitutional a declarat ca neconstitutionale parti ale Legii privind [...] internetul

Legea se cheama, precum eufemistic ne-a obisnuit legiuitorul (sau legislatorul, sic!) francez: Loi favorisant la diffusion et la protection de la création sur internet.

Vorbim despre decizia 2009-580 din 10 iunie 2009. O gasiti aici.

Ce s-ar intampla in Regatul Unit daca Irlanda ar obtine concesii pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona?

Cititi in The Telegraph.

Si o actualizare despre incertitudinile acordarii de garantii Irlandei; din Irish Examiner.

M. Monti despre reconcilierea pietei si a politicii sociale in UE

Interviu interesant in Le Monde.

“The City” si izolarea britanica in UE

Evident, in contextul discutiilor actuale despre reglementarea pietelor financiare pe fondul crizei economice; din The Telegraph. Istoria in cauza este interesanta si demna de urmarit.

Alina Oprea, Arbitraj si drept comunitar al consumului – cateva observatii referitoare la concilierea dintre cele doua domenii plecand de la decizia Curtii Europene de Justitie in cauza Centro Movil, Revista Romana de Arbitraj, nr. 3 din 2009

Alina Oprea, Arbitraj si drept comunitar al consumului – cateva observatii referitoare la concilierea dintre cele doua domenii plecand de la decizia Curtii Europene de Justitie in cauza Centro Movil, Revista Romana de Arbitraj, nr. 3 din 2009

Camelia Toader, Arbitrajul si dreptul comunitar, Revista Romana de Arbitraj, nr. 3/2009

Prof.univ.dr. Camelia Toader, Arbitrajul si dreptul comunitar, Revista Romana de Arbitraj, nr. 3/2009.

Cartarescu despre federalism, competente, spill-over, demos etc.

Editorial in Evenimentul zilei.

Din nou despre garantiile pentru Irlanda prin Tratatul de la Lisabona

Din EUObserver.

Majoritatea vrea… ce vrea majoritatea?

O stire redata aici ne anunta:

“Majoritatea cetăţenilor a patru ţări membre vor ca Europa să evolueze spre o uniune federală şi să aibă preşedinte, ministru de externe, ministru al economiei şi finanţelor, potrivit unui sondaj.

59% dintre italieni, 48% dintre spanioli, 46% dintre francezi şi 35% dintre germani vor o integrare europeană mai mare şi “apariţia unei Europei federale”, potrivit studiului Institutului Viavoice pentru liberalizare, efectuat pe un eşantion de 5.000 de persoane în cele patru ţări menţionate şi Suedia.

73% dintre italieni, 64% dintre francezi, 63% dintre spanioli şi 51% dintre germani se pronunţă pentru un “preşedinte al Europei”. 78% dintre italieni, 76% dintre spanioli, 72% dintre francezi, 57% dintre germani doresc crearea unei funcţii de ministru european al economiei şi finanţelor. Crearea unei funcţii de ministru de externe european este sprijinită de 76% dintre italieni, 73% dintre spanioli şi francezi şi de 62% dintre germani.

Suedezii se disting prin opinii diferite faţă de cetăţenii celorlalte patru ţări. Astfel, 57% se opun creării funcţiei de preşedinte al Europei, 46% resping ideea de ministru de externe european şi 48% celei de ministru al economiei şi finanţelor.

Crearea unei armate europene suscită rezervele majorităţii germanilor, 49% dintre ei opunându-se, în timp ce 44% sunt de acord. Francezii şi italienii sunt mai favorabili acestei idei, 67%, respectiv 56% dintre ei susţinând-o.

[....]“.

O chestiune interesanta: are Carta drepturilor fundamentale a UE efect direct au ba?!

Rasfoind pagini internatice, gasit-am un site de popularizare, ce-si propune sa dezbata chestiuni legate de Uniunea Europeana. Lucruri folositoare, ne-am zis. Si, intr-adevar, chiar asa este.

Am deschis si am aruncat un ochi (curios, deh!) pe un articol despre Carta drepturilor fundamentale A Uniunii Europene (n.b.: nu “ale”, pentru ca e vorba despre “carta [...] UE”). Il gasiti aici. Scris de catre un particoler. Desigur, nu este Franciscus Jacobus sau vreo alta somitate, ci un invatacel de lege, probabil.

Finalul interventiei cu pricina suna asa:

“Limited impact

The main deficiency of this charter is that, having been proclaimed only, it lacks direct legal effect, despite its great political significance. However, the ECJ referred several times to rights recognised by the charter. If the treaty on the European constitution had been ratified, it would have resolved this legal ambiguity by incorporating the charter as its second part and giving it a legally binding nature. The text of the Lisbon treaty on the other hand does not incorporate the charter but it includes a declaration which recognises its legal value.

The exclusion of the charter from the treaty can be explained by the fear of some member states relating to the socio-economic rights contained in this charter and the consequences of their recognition by national tribunals. Corroborating this reluctance, Poland and the United Kingdom required that the treaty be integrated in a special protocol which limits the impact of the integration of the charter in their respective legal systems”.

Incheiat-am citatul. Sublinierile cu rosu ne apartin. Sunt doua chestiuni fundamentale:

1. are carta valoare/forta juridica obligatorie? adica, in ligva barbarica e “binding”? (sic!). Ei bine, uitati-va pe art. 6 alin. (1) TUE [in varianta rezultata prin Tratatul de la Lisabona/de reforma/reformat etc.]. Raspunsul este, evident, DA.

2. are carta efect direct? adica poate fi invocata de catre particoler incontra autoritatilor? adica institutiilor Uniunii? si, de asemenea, a statelor membre? hm, vedeti, per a contrario, solutia ar fi absurda. 1 la mana pt. ca ar merge impotriva a ceea ce deja invata CEDO… 2 la mana pt. ca ar contrazice tot edificiul actual al ceea ce insemneaza efectul direct… illud tempus.

mai mult, si mai interesant chiar, trecand de la efectul vertical: are carta efect direct orizontal? adica particolerii intre ei se pot sprijini (sic!), sustine, intemeia, prevala, preleva, proteza (si alte paronime si paradontoze de acest tip)? raspunsul iarasi este pozitiv: evident, DA! sa ne amintim jurisprudenta (deja bogata) a CJCE in aceasta privinta.

In concluzie: incheiem precum in basm – “daca n-ar fi, nu s-ar povesti”. Despre impactul cartei… cu alte ocazii.

O precizare pt. titlu: cand am scris “are carta” ne-am referit nu la prezent… acum carta nu este “binding” (sic!), ci la modul in care ea a fost conceputa sa produca efecte atunci cand va intra in vigoare.

UK. Comisia pentru afaceri economice (Camera Lorzilor) – raport privind supravegherea & reglementarea sectorului bancar

Banking Supervision and Regulation [vol. 1 & vol. 2]

Blondele si criza economica sau pe culmile insignifiantului

Da, da, chiar asa, din Telegraph; adica minoritatea blonda (ca tot sunt la moda minoritatile, construite si deconstruite intr-o vrie post-moderna) s-a gandit sa inveseleasca populatia letona si a organizat un mars – Blondes march in Latvia ‘to cheer-up nation’.

Stirea este chiar interesanta si, ca si (sic!) coincidenta, ne gandeam mai zilele trecute, cand au marsaluit minoritarii sexuali, ce-ar fi sa vedem o parada a sahistilor, constituiti in minoritate si cerandu-si drepturi aferente… or, iata, s-a implinit gandul nostru.

Mai mult, in dorul de “celebratiuni” (nu, nu si libatiuni), blondele ar voi sa obtina declararea zilei de 31 mai drept zi a blondelor. Ori blondismului. Si nu e vorba de Maurice Blondel, nici macar de Maurice Duverger.

Mai bine ar face un partid politic…

CSDE: 18 iunie 2009: «Întrebarea preliminară şi protecţia drepturilor omului. Studii recente de caz: interpretarea unor dispoziţii ale Convenţiei europene a drepturilor omului şi, respectiv, ale Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene»

Stimată Doamnă/Stimate Domn,

 Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române organizează la data de 18 iunie 2009, ora 13, la Centrul Infoeuropa, Calea Victoriei, nr. 88 (Cladirea Bibliotecii Centrale Universitare)

 

Colocviul

«Întrebarea preliminară şi protecţia drepturilor omului. Studii recente de caz: cereri de interpretare a unor dispoziţii ale Convenţiei europene a drepturilor omului şi, respectiv, ale Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene»

 

Interpretarea şi aplicarea dreptului comunitar deschide calea, până acum evitată, a unui conflict al jurisdicţiilor. Importanţa fenomenului politic al protecţiei drepturilor fundamentale în Europa a determinat crearea unui organism jurisdicţional consacrat: Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, în avizul 2/94, s-a pronunţat în sensul necesităţii de amendare a tratatelor pentru a face posibilă aderarea Comunităţii/Uniunii la Convenţia europeană a drepturilor omului, modificare realizată în urma elaborării Tratatului de la Lisabona. Aderarea la CEDO ar urma să aibă loc în viitor, după intrarea în vigoare a tratatului.

În plus, odată cu prognozata intrare în vigoare a Tratatului de la Lisabona ar urma să dobândească valoare juridică obligatorie şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, instrument juridic al Uniunii.

Dacă în practica instanţei comunitare s-a făcut referire constantă la dispoziţii ale Convenţiei europene a drepturilor omului şi la jurisprudenţa CEDO, în ultimii ani, Curtea de Justiţie şi avocaţii săi generali au recurs în mai multe rânduri şi la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În acest context, în practica recentă a instanţelor româneşti a fost abordată posibilitatea sesizării Curţii de Justiţie în temeiul articolului 234 CE cu întrebări preliminare având ca obiect interpretarea unor dispoziţii ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ori, mai mult chiar, ale Convenţiei europene a drepturilor omului. Această posibilitate, izvorâtă mai curând din necunoaştere, a fost ridicată de părţi ale litigiilor, însă instanţele româneşti au respins, în mod întemeiat, astfel de posibilităţi.

Dezbaterea îşi propune realizarea unui schimb de puncte de vedere atât din perspectiva teoreticienilor, cât şi practicienilor (judecători şi avocaţi) tocmai din această perspectivă, în vederea elucidării unor posibile cauze ale acestei tendinţe evident eronate.

Lucrările vor fi onorate de prezenţa unor cunoscuţi practiceni. Până în prezent, a confirmat participarea dl. Gheorghe Buta, judecător – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Colocviul ar urma să se centreze asupra următoarelor aspecte, lista nefiind exhaustivă:

- valoarea juridică a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;

- mesajul politic şi juridic al Cartei şi al CEDO;

- viitorul Cartei, potrivit Tratatului de la Lisabona, din perspectiva judecătorului naţional;

- valoarea interpretativă a CEDO pentru dreptul comunitar.

 

Confirmarea participării se face prin e-mail (mihai.sandru@gmail.com) până la 17 iunie 2009. Solicitanţii sunt rugaţi să menţioneze: numele şi prenumele, afilierea instituţională şi funcţia precum şi domeniul de interes în materia dreptului european.

Este încurajată participarea la lucrările colocviului cu prezentări vizând subiectele enumerate anterior, dar şi referitoare la orice alte chestiuni conexe ce ar putea fi de interes. În acest sens, doritorii pot adresa o solicitare de înscriere pe lista vorbitorilor, trimiţând şi un scurt rezumat al principalelor puncte ce ar urma să fie atinse, la adresa de e-mail icj.csde@gmail.com.

Lucrările şi prezentările susţinute cu ocazia colocviului urmează a fi publicate, de către Centru, într-un volum care va apărea la Editura Universitară – editură recunoscută de CNCSIS.

Informaţii suplimentare şi materiale referitoare la colocviu vor fi disponibile la adresa www.eubusinesslaw.wordpress.com

Cu stimă,

Conf. univ. dr. Mihai Şandru

  Organizatori: Centrul de Studii de Drept European si Departamentul de Afaceri Europene.

 Partener media principal: juridice.ro

Parteneri: SSJ (Societatea de Studii Juridice), infolegal.ro,Revista Română de Drept Comunitar, UNJR, Tribuna Economică, Euroconsultanţă, http://eubusinesslaw.wordpress.com/; Editura Universitară, Editura C.H.Beck, Editura Universul Juridic, Editura Wolters Kluwer, Ed. Hamangiu.

 Documente referitoare la această masă rotundă vor fi disponibile la adresa web http://eubusinesslaw.wordpress.com/

Nu se percepte taxă de participare. Locurile sunt limitate, înscrierea participanţilor realizându-se în ordinea cronologică a confirmarilor. Sunt aşteptate propuneri de sponsorizare a evenimentului.

Documente care vor fi discutate in cadrul dezbaterii:

- decizia civila nr.1559/R din 3 decembrie 2008 a Tribunalului Vaslui (respinge cererea de sesizare a Curtii Europene de Justitie);

- inchierea ICCJ din data de 24 februarie 2009 in dosarul 2712/3/2006 (respinge cererea de sesizare a Curtii Europene de Justitie).