Universitatea Petru Maior, Tîrgu Mureș „Conferința Națională Achiziții Publice în România – ediția a II-a. Modificarea legislației în 2017”, 23 ianuarie 2018

Citește restul acestei intrări »

Reclame

Schimbarea climatica modifica sensul notiunii de Drept (Justitie)

Stiati ca Marea Britanie este una dintre cele mai avangardiste state?

Staiti ca sistemul de juri este perdant?

Dar daca le combinam?

Michael McCarthy, Cleared: Jury decides that threat of global warming justifies breaking the law, The Independent, 11 September 2008.

Spaniolii nu pot pescui in apele norvegiene

Problema e ca Regulamentul stabileste ca anumite specii de pesti nu trebuie pescuite iar pescarul nu intreaba pestele ce fel de specie este. Prinde pestele, constata ca este eglefin, si-l arunca in apa cand este prea tarziu pentru bietul peste, dar il arunca pentru prinderea acestei specii este sanctionata. Politica comuna de pescuit…o sansa a pacii, vorba aia, Europa e o natiune maritima.

Regulamentul (CE) nr. 824/2008 al Comisiei din 18 august 2008 de interzicere a pescuitului de eglefin în apele norvegiene din zonele I și II de către navele care arborează pavilionul Spaniei

Gargani: O acţiune, un vot – Proporţionalitatea între proprietate şi control a întreprinderilor

G. Gargani: O acţiune, un vot – Proporţionalitatea între proprietate şi control a întreprinderilor

Intrebare [*]

Discutii [*]

CRJ-Despre proprietatea nesolutionata. In vesnicie

sau poate doar o noua amanare

Centrul de Resurse Juridice, comunicat.

Procurorul General al României a sesizat la data de 4 octombrie 2007 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii în materie de proprietate, motivându-se practica neunitară a instanţelor judecătoreşti. Secţiile Unite ar trebui să se pronunţe luni, 2 iunie 2008, asupra  admisibilităţii/indamisibilităţii acţiunii în revendicare întemeiată pe dreptul comun după intrarea în vigoare a Legii 10 /2001.
Din păcate Statul român nu este în posesia unei statistici privind numărul de condamnări pe care România le are la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cauzate de nerespectarea dreptului de proprietate privată şi nici a sumelor de bani plătite de contribuabilul român în toate aceste cauze.
Atragem atenţia asupra faptului că, în cele mai multe situaţii, este pe cale de a se împlini termenul de 10 ani, termen în interiorul căruia cumpărătorii fostelor imobile naţionalizate nu aveau dreptul să le înstrăineze. Ori declararea ca inadmisibilă a acţiunii în revendicare duce, pe de o parte, la blocarea acţiunilor foştilor proprietari şi, pe de altă parte, la posibilitatea vânzării la preţul pieţei a unor imobile cumpărate la preţuri derizorii. Şi, cel mai probabil, la noi condamnări la CEDO.

Faţă de opinia îmbrăţişată de către Procurorul General, şi anume că acţiunea în revendicare întemeiată pe dreptul civil (art. 480, 481 Cod civil) nu este admisibilă după intrarea în vigoare a Legii 10/2001, Centrul de Resurse Juridice exprimă următoarele puncte de vedere:
– premisele de la care pleacă cele două texte (Codul civil, respectiv Legea 10/ 2001) sunt diferite: un drept de proprietate care nu a ieşit niciodată din patrimoniul proprietarului, respectiv reconstituirea unui drept de proprietate cu efecte pentru viitor;
– nefiind premise similare, regula „specialul derogă de la general” nu poate fi aplicată;
– pe de altă parte, orice derogare de la dreptul comun (regula generală) trebuie să fie clară, explicită şi de strictă interpretare; în acest sens, Legea 10/2001 nu conţine astfel de articole derogatorii de la dreptul comun;
– nu în ultimul rând România este parte a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi, ca atare, aplicarea tratatului, respectiv a art. 1 din Protocolul Adiţional în materie de proprietate este obligatorie.
Solicităm, aşadar, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca o premisă a transparenţei şi responsabilităţii, să aducă la cunoştinţa opiniei publice felul în care a votat fiecare membru al acestei instanţe.

Textul Procurorului General referitor la Recursul in Interesul Legii.

Actiune in revendicare pentru nume de domeniu

O interesanta constructie juridica.

Christine Kelly récupère son nom de domaine grâce à une requête en revendication, LEGALIS.NET, 15.05.2008

La journaliste de LCI, Christine Kelly, a utilisé une procédure peu commune pour récupérer un nom de domaine: la requête en revendication fondée sur l’article L 624-9 du code de commerce. Celle-ci s’inscrit dans le cadre d’une liquidation judiciaire. En effet, lors de l’ouverture d’une procédure collective, les détenteurs de biens mobiliers (équipements, fonds de commerce, logiciels, etc.) ont la possibilité de revendiquer leur propriété dans des conditions précises de forme et de délai, faute de quoi ces biens tombent dans l’actif de la société en liquidation.
Dans cette affaire, la société Kapado qui avait enregistré christine-kelly.fr en son nom alors qu’elle devait le faire pour le compte de la présentatrice a justement été mise en liquidation judiciaire. Avant la procédure collective, la journaliste avait pourtant entrepris des démarches pour récupérer son identité sur internet. Mais Kapado, qui a reconnu avoir commis une erreur, n’avait pas montré une ferme volonté de la corriger. Face à son inertie et sa négligence, Christine Kelly l’a mise en demeure de remplir un formulaire Afnic pour un transfert volontaire du nom de domaine. Kapado s’est engagée à le faire mais le transfert n’a pas été opéré. Les pourparlers se poursuivent cependant jusqu’au moment où la présentatrice découvre que la société qui détient son nom de domaine est en liquidation judiciaire. Comme le liquidateur refuse d’autoriser le transfert, Christine Kelly se tourne vers le juge.
Dans une décision du 4 avril 2008, le tribunal de commerce de Pontoise a ordonné le transfert du nom de domaine christine-kelly.fr à la présentatrice dont il juge la revendication bien fondée. Selon le tribunal consulaire, «seule Christine Kelly peut être propriétaire du nom de domaine christine-kelly.fr, dont elle revendique la propriété».

(*)

Buna credinta in cazul constructiilor pe terenul altuia

Constructions sur le terrain d’autrui – Bonne foi – Portée. (*)
Aux termes de l’article 555, alinéa 4, du code civil, si les plantations, constructions et ouvrages ont été faits par un tiers évincé qui n’aurait pas été condamné, en raison de sa bonne foi, à la restitution des fruits, le propriétaire ne pourra exiger la suppression desdits ouvrages, constructions et plantations, mais il aura le choix de rembourser au tiers soit une somme égale à celle dont le fonds a augmenté de valeur, soit le coût des matériaux et le prix de la main-d’oeuvre estimés à la date du remboursement, compte tenu de l’état dans lequel se trouvent lesdites constructions, plantations et ouvrages.

Doit être considéré comme étant de bonne foi le gendre en instance de divorce auquel ses beaux-parents avaient consenti un prêt à usage du terrain et qui a été autorisé par le prêteur à y construire des bâtiments d’élevage. Par conséquent, la demande de démolition des constructions doit être rejetée et, par application de l’article 555, alinéa 4, du code civil, le propriétaire doit une indemnité à l’emprunteur constructeur.

C.A. Saint-Denis de la Réunion (ch. civ.), 6 octobre 2006 – R.G. n° 05/01014.

M. Ray, Pt. – M. Gros et Mme Jouanard, conseillers.

Sur la définition du constructeur de bonne foi, à rapprocher :

– 3e Civ., 1er mars 1995, Bull. 1995, III, n° 68 (cassation) et l’arrêt cité ;

– 3e Civ., 12 juillet 2000, Bull. 2000, III, n° 45 (cassation) et les arrêts cités.

08-24