Cetatenia Uniunii: CJ, C‑529/11, Alarape si Tijani, hotararea din 8 mai 2013

CJ, C‑529/11, Alarape si Tijani, hotararea din 8 mai 2013, nepublicata (*)

 

1)      Părintele unui copil care a împlinit vârsta majoratului și care a avut acces la educație în temeiul articolului 12 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității, astfel cum a fost modificat prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004, poate continua să beneficieze de un drept de ședere derivat, conform aceluiași articol, în cazul în care copilul are nevoie în continuare de prezența și de îngrijirea acestuia pentru a‑și putea continua și finaliza studiile, aspect a cărui apreciere revine instanței de trimitere, ținând seama de ansamblul circumstanțelor din cauza cu care este sesizată.

2)      Perioadele de ședere într‑un stat membru gazdă efectuate de membrii familiei unui cetățean al Uniunii care nu au cetățenia unui stat membru în temeiul exclusiv al articolului 12 din Regulamentul nr. 1612/68, astfel cum a fost modificat prin Directiva 2004/38/CE, și fără a fi îndeplinite condițiile pentru a beneficia de un drept de ședere conform directivei menționate nu pot fi luate în considerare în scopul dobândirii de către membrii de familie respectivi a dreptului de ședere permanentă în sensul acesteia.

Cetatenie europeana. CJ. C‑197/11 si C‑203/11, Libert si altii, hotararea din 8 mai 2013

Cetatenie europeana. CJ. C‑197/11 si C‑203/11, Libert si altii, hotararea din 8 mai 2013, nepublicata (*)

1)      Articolele 21 TFUE, 45 TFUE, 49 TFUE, 56 TFUE și 63 TFUE, precum și articolele 22 și 24 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE se opun unei reglementări precum cea prevăzută de cartea 5 din Decretul Regiunii Flamande din 27 martie 2009 privind politica în domeniul funciar și imobiliar, care condiționează cesionarea unor bunuri imobile situate în comunele țintă desemnate de Vlaamse Regering de verificarea de către o comisie provincială de evaluare a existenței unei „legături suficiente” între potențialul cumpărător sau chiriaș și aceste comune.

2)      Articolul 63 TFUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări precum cea prevăzută de cartea 4 din decretul menționat al Regiunii Flamande, conform căreia este impusă o „obligație socială” anumitor operatori economici cu ocazia acordării unei autorizații de construcție sau de parcelare acestora din urmă, în măsura în care instanța de trimitere constată că reglementarea în cauză este necesară și adecvată pentru realizarea obiectivului care urmărește garantarea unei oferte suficiente de locuințe persoanelor care dispun de un venit redus sau altor categorii defavorizate din cadrul populației locale.

3)      Stimulentele fiscale și mecanismele de subvenționare prevăzute de același decret al Regiunii Flamande pot fi calificate drept ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE. Este de competența instanței de trimitere să aprecieze dacă sunt îndeplinite condițiile privind existența unui ajutor de stat și, în cazul unui răspuns afirmativ, în ceea ce privește măsurile prevăzute de cartea 4 din acest decret care urmăresc compensarea obligației sociale căreia îi sunt supuși beneficiarii construcțiilor și persoanele care efectuează parcelări, să verifice dacă Decizia 2005/842/CE a Comisiei din 28 noiembrie 2005 privind aplicarea articolului 86 alineatul (2) [CE] la ajutorul de stat, sub forma compensației pentru obligația de serviciu public, acordat anumitor întreprinderi cărora le‑a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general se aplică totuși în privința unor astfel de măsuri.

4)      Realizarea de locuințe sociale care ulterior trebuie să fie vândute la prețuri plafonate unui organism public de gestionare a locuințelor sociale sau, prin subrogarea acestuia, prestatorului de servicii care a realizat aceste locuințe intră sub incidența noțiunii „contract de achiziții publice de lucrări” definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, în versiunea care rezultă din Regulamentul (CE) nr. 596/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009, în cazul în care sunt îndeplinite criteriile prevăzute de această dispoziție, aspect care trebuie să fie verificat de instanța de trimitere.

Cetatenia Uniunii: CJ, C-87/12, Ymeraga și alții, hotărârea din 8 mai 3013

CJ, C-87/12, Ymeraga și alții, hotărârea din 8 mai 3013, nepublicată (*).

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare – Cour administrative – Interpretarea articolului 20 TFUE şi a articolelor 20, 21, 24, 33 şi 34 din Carta drepturilor fundamentale – Cetăţenia Uniunii – Dreptul la reîntregirea familiei pentru cetăţeanul european, în favoarea membrilor familiei sale, resortisanți ai unei țări terțe, în cazul neexercitării efective a libertăţii de circulație și a dreptului de ședere în alt stat membru decât cel a cărui cetățenie o are

Articolul 20 TFUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca un stat membru să refuze unui resortisant al unei țări terțe șederea pe teritoriul său atunci când acest resortisant urmărește să locuiască cu un membru al familiei sale care este cetățean al Uniunii Europene cu domiciliul în acest stat membru, a cărui cetățenie o deține, și care nu și a exercitat niciodată dreptul la liberă circulație în calitate de cetățean al Uniunii, în măsura în care un astfel de refuz nu implică, pentru cetățeanul Uniunii în cauză, privarea de beneficiul efectiv al esenței drepturilor conferite de statutul de cetățean al Uniunii.

Alicia Hinarejos, CITIZENSHIP OF THE EU: CLARIFYING ‘GENUINE ENJOYMENT OF THE SUBSTANCE’ OF CITIZENSHIP RIGHTS

Alicia Hinarejos, CITIZENSHIP OF THE EU: CLARIFYING ‘GENUINE ENJOYMENT OF THE SUBSTANCE’ OF CITIZENSHIP RIGHTS, The Cambridge Law Journal, Vol. 71, 2/2012

DETALII

Owen Parker, The ethics of an ambiguous cosmopolitics: citizens and entrepreneurs in the European project

Owen Parker, The ethics of an ambiguous cosmopolitics: citizens and entrepreneurs in the European project, International Theory, 4/2012

Abstract

This paper reflects on the ethical possibilities and limitations of cosmopolitanism as practice, with particular reference to the contemporary European project. It begins with an exploration of the relationship between what I term a ‘market’ and a ‘legal’ cosmopolitics in the European context. Inspired by Foucault’s recently published work on liberal government, the paper argues that these cosmopolitics and the subjectivities that they seek to produce variously overlap, reinforce one another, and conflict in practices of contemporary post-national government: in short, they co-exist in an inherently ambiguous relationship. Animating this argument, the paper considers the politics of European citizenship; it highlights what is at stake, ethically and politically, in the recognition of an ambiguous cosmopolitics. It focuses in particular on the European Union (EU)’s 2004 Directive on the free movement of EU citizens and its relevance in the context of the high-profile deportations of Roma from France in summer 2010. The paper makes the case that the recognition and ongoing identification of an ambiguous cosmopolitics – and, essentially, an ambiguous European identity or ‘us’ – offers the prospect for ongoing resistance by and with those who find themselves designated as the ‘other’ of the European project in particular or of a cosmopolitics in general.

Giovanni Moro, Citizens in Europe. Civic Activism and the Community Democratic Experiment

Giovanni Moro, Citizens in Europe. Civic Activism and the Community Democratic Experiment, Springer, 2012, XIV, 210 p. 4 illus.

Table of contents [pdf]

Chapter 2. Beyond the Nation-State Model [pdf]

– Deals with the critical relationship between the citizenry and the European Union

–  Focuses on citizens active in European policy making and the perception of them by public institutions

– Provides analysis of the European Union from the standpoint of citizens active in the European public arena, an approach that enriches and deepens knowledge on the topic

In the Community-building process, citizens are the most invoked and feared, but at the same time the least known subject. This lack of knowledge nourishes the citizens’ detachment from the European Union and itself emerged in well known cases such as the French and Dutch referenda on the Constitutional Treaty or the public concern towards the EU policy on immigration. This gap is true especially for active citizenship organizations operating in the European policy making, not only in Brussels, but also and above all at national and local levels, and this book is aimed at filling this knowledge gap. The book is divided into two parts. The first part of the book focuses on the way in which the literature on EU governance and citizenship and on participatory democracy deals with citizen activism in public policy making. The second part discusses a number of empirical research projects on civic activism in Europe. This book aims, on the one hand, to bridge the academic debate to more policy oriented debates in which active citizenship organizations and policy makers are involved; and, on the other hand, to bridge theoretical discussion of the nature of the EU with the empirical literature based on the study of civic activism in Europe and at the national level. The distinctiveness of the book is that it tries to overcome both the “methodological nationalism” that affects the research and public debate on the EU, the normative attitude of most part of European studies in favor of an approach aimed at describing phenomena, and the habit of dealing with civic associations in Europe by referring only to the “Brussels Civil Society,” making it of interest to both policy makers as well as students and scholars in European Studies, Political Science, Sociology and International Relations. ​

Croatia – stat membru al UE din 01 iulie 2013

Croatia – stat membru al UE din 01 iulie 2013

Comunicatul Consiliului, 09.12.2011

Istoricul aderarii Croatiei