DOCUMENT PROGRAMATIC PENTRU MARCAREA CENTENARULUI

Propuneri de principii în vederea elaborării Strategiei guvernamentale de marcare a Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri
Principii, dimensiuni și criterii

Marcarea Centenarului trebuie să se constituie într-un moment de reflecție cu privire la reușitele și eșecurile istorice ale României, într-o platformă pentru generarea unui veritabil proiect de țară, care să reunească sprijinul majorității cetățenilor, dar și al diverselor forțe politice. Simbolistica pozitivă a Centenarului Marii Uniri, unanim împărtășită, reprezintăfundamentul solid pentru un efort major de consolidare a unității societății în jurul unor proiecte importante, cu impact imediat, consistent și pe termen lung la nivel național sau local.

Aniversarea Centenarului este momentul propice pentru lansarea unui nou „obiectiv național”, care poate să aibă în centru ideea de modernitate și de materializare a valorilor general împărtășite prin acțiunea publică. Odată formulat, acesta trebuie transpus într-o serie de proiecte concrete, care să dea consistență sintagmei România Centenară este o Românie a valorilor. Realizarea sau, cel puțin, demararea acestora ar putea marca într-un mod concret, fără necesitatea clamării publice, trecerea României la un nou stadiu de modernitate, o veritabilă desprindere de cultura supraviețuirii și a compromisului.

În acest sens, considerăm că principiile care trebuie să fundamenteze proiectele ce vor marca aniversarea Centenarului sunt următoarele:

  • Marcarea Centenarului poate și trebuie să fie guvernată de un spirit incluziv, care să facă imposibilă deturnarea sa de pe poziții extremiste. Aniversarea Centenarului Marii Uniritrebuie să evite naționalismul festivist, de factură protocronist-populistă, și să exprime patriotismul civic, de factură europeană.
  • Marcarea Centenarului poate și trebuie să reprezinte un efort de societate, care să implice toate grupurile sociale, făcându-se apel la valorile și sensibilitățile minorităților naționale, în interiorul unui concept de Românie civică modernă.
  • Marcarea Centenarului poate și trebuie să reprezinte momentul „privirii în oglindă”, al asumării oneste a trecutului, al abordării realiste a prezentului și al proiectării pragmatice a României viitoare.
  • Marcarea Centenarului poate și trebuie să fie parte integrantă a concertului european al manifestărilor dedicate împlinirii a 100 de ani de la Marele Război, păstrându-și specificul în ceea ce privește realizarea dezideratului patriotic al Marii Uniri.

Cele mai importante dimensiuni ale Centenarului trebuie să fie cele ale proiectelor de infrastructură, de patrimoniu și ale creațiilor intelectuale definitorii pentru civilizația românească, astfel încât, la momentul 2018, să poată fi contabilizate realizări concrete și obiective durabile, îndeplinite sau în curs de efectuare. Ca atare, Departamentul CENTENAR propune structurarea Strategiei guvernamentale de marcare a Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri pe următoarele zece dimensiuni:

  1. Dimensiunea infrastructurii moderne

Propunem plasarea unor proiecte naționale de infrastructură sub egida simbolică a Centenarului. Construcția de autostrăzi și drumuri rapide, reabilitarea coridoarelor de transport feroviar, asigurarea accesului tuturor școlilor din România la facilități moderne indispensabile, modernizarea și construcția spitalelor regionale, aflate în diverse stadii de proiectare și realizare, pot fi derulate sub marca „Proiect Centenar” / „România Centenară”, fapt care ar atrage după sine o anumită poziționare pe lista priorităților guvernamentale și ar impune fixarea unor obiective de etapă.

  1. Dimensiunea educațională: generația tânără

Este dimensiunea cu o valoare strategică deosebită și vizează reconcilierea tinerei generații cu istoria, dar având ca obiectiv nu doar o mai bună cunoaștere a evenimentelor, ci mai alesinfuzia unor valori formative. În elaborarea proiectului este necesară identificarea unui mix de programe și metode instituționale și informale, inovatoare prin raportare la maniera „didacticistă” practicată în acest moment.

  1. Dimensiunea patrimoniului cultural și monumental

Propunem plasarea unei noi strategii naționale de recuperare, restaurare și refuncționalizare a unor obiective importante de patrimoniu construit și patrimoniu mobil (colecții, arhive) sub egida Centenarului, pentru recâștigarea unei surse majore de identitate națională. În plus, considerăm că este necesară crearea cadrului necesar pentru o competiție obiectivă și transparentă de proiecte adresată artiștilor plastici care intenționează să pună în operă monumente de for public în scopul aniversării Centenarului Marii Uniri.

  1. Dimensiunea memoriei instituționalizate

Aceasta are în centru seria de ceremonii demarate deja de ministere (MapN, MAE) și alte autorități publice, precum și propunerile formulate de Departamentul pentru Cultură, Culte și Centenar din cadrul Administrației Prezidențiale, ce reunesc manifestările și inițiativele dedicate cinstirii eroilor Primului Război Mondial și artizanilor Marii Uniri. Acestora li s-ar adăuga o selecție din programele autorităților locale, unele dintre ele deja lansate și aflate în proces de centralizare la nivelul Departamentului CENTENAR.

  1. Dimensiunea lucrărilor științifice cu valoare de instituții

Marcarea Centenarului Primului Război Mondial Centenarului și al Marii Uniri trebuie să fie prilejul pentru definitivarea sau elaborarea unor lucrări științifice fundamentale pentru orice națiune modernă. Obiectivul este crearea unui set de valori materiale și spirituale, care să dăinuie după încheierea festivităților, dar și colaborarea intergenerațională a lumii științifice (reluarea apariției Enciclopediei României, Seria „Civilizația Românească” ș.a.m.d.).

  1. Dimensiunea României din afara granițelor (Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, „noua diaspora”)

Este dimensiunea cu implicații externe majore, fapt care necesită o abordare integrată. Obiectivul principal al dimensiunii este consolidarea apartenenței întregii diaspore la România, printr-un set complex de măsuri. Este necesară elaborarea unui program național cu două secțiuni distincte, românii din fostele teritorii românești și românii din „noua diasporă”, menit să consolideze relațiile acestora cu țara și să dea consistență apartenenței la România. De exemplu, o măsură utilă ar fi instituirea unor burse de studiu/acces la programe extrașcolare în România (tabere etc.) pentru copiii românilor din Serbia, Ucraina, Ungaria și din alte țări europene, care sunt școlarizați în instituții cu predare în limba română. Credem că o latură esențială este aceea a programelor care vizează încurajarea revenirii românilor din „noua diasporă” în țară, inclusiv în forma asistenței financiare și a unor măsuri concertate de stimulare a economiei în zonele afectate de emigrarea masivă.

  1. Dimensiunea României minorităților

Este dimensiunea care însumează progresele realizate de România în efortul său de construcție a unei societăți multiculturale și are ca scop nu doar valorizarea contribuției minorităților la construcția unei Românii unite și moderne, dar și ridicarea gradului de conștientizare a majorității cu privire la așteptările și sensibilitățile minorităților din România.

  1. Dimensiunea „România 200”

Este o temă de dezbatere organizată în cadre instituționalizate, dar și în medii nereglementate (platforme sociale), care vizează obținerea unui volum relevant de informații cu privire la ceea ce trebuie să fie reunit sub deviza Noului Proiect de Țară. Dimensiunea este legată organic de cea axată pe tinerele generații. Organizarea unei astfel de dezbateri naționale poate pleca de la premisele de discuție lansate în spațiul public de autorități și personalități relevante, vizând consolidarea democratică a societății în jurul unor obiective naționale ce derivă din necesitatea imperioasă a desăvârșirii modernității românești.

  1. Dimensiunea eroilor din țările aliate

Aceasta pune în evidență contribuția personalităților străine la victoriile din Primul Război Mondial și la realizarea Marii Uniri. Aici sunt avute în vedere cazurile celebre, așa cum este cel al generalului francez H.M. Berthelot și cele ale membrilor Misiunii Franceze, cum ar fi Maurice Gand, Charles Mallet de Mailly Nede sau Roger Lucy, dar și ale unor personaje controversate, cum ar fi Joe Boyle, ale căror povești pot constitui suportul unei serii de acțiuni culturale cu succes la public. Această dimensiune poate contribui la consolidarea relațiilor culturale și diplomatice ale României cu statele participante la Primul Război Mondial (în acest sens, considerăm că este oportună, spre exemplu, conexiunea dintre Departamentul CENTENAR şi Sezonul Cultural România-Franţa, instituit la nivelul Ministerului Culturii).

  1. Dimensiunea comunicațională

Proiectele de sub egida Centenarului trebuie să fie supuse constant atenției societății, nu doar cu intenția de a fi cunoscute, ci mai ales pentru instituirea unei monitorizări publice a obiectivelor de etapă. O altă valență a amplei campanii de comunicare este aceea de a genera noi orizonturi colective, consonante cu ideea unei noi modernități românești.

Având în vedere toate aceste 10 dimensiuni, considerăm că inițiativele și proiectele derulate sub egida Centenarului trebuie să fie selectate în funcție de patru criterii fundamentale:durabilitate, concretețe, sustenabilitate și impact.

SURSA

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: