AUBD 2015: Analele Universitatii din Bucuresti – Seria Drept, 2015

Începând cu anul 2014, revista Analele Universităţii din Bucureşti, seria Drept, va fi publicată într-un singur număr pe an. În cele peste 250 de pagini ale revistei se regăsesc rubrici tradiţionale (Profesori invitaţi, Doctrină, Tineri cercetători, Jurisprudenţă şi Varia), precum şi noi rubrici, de exemplu Concursuri, Conferinţe.

La rubrica Profesori invitaţi articolul profesorului Raúl SÁNCHEZ GÓMEZ îşi propune să facă o analiză a reglementării interceptării comunicaţiilor, care prezintă lacune în sistemul juridic spaniol. Articularea cunoscutului standard de legitimitate constituţională a măsurilor de limitare a drepturilor fundamentale a umplut golurile legii procesual penale e în unele privinţe, iar interceptarea comunicărilor cu avocatul apărării poate fi privită din perspective diferite, în funcţie de stadiul în care se găseşte subiectul pasiv al procesului penal, precum şi de infracţiunile investigate. Autoritatea judiciară nu poate emite mandat pentru a limita comunicarea cu avocatul apărării, cu excepţia cazului în care acesta ar fi implicat în comiterea faptelor investigate, inclusiv investigarea infracţiunilor de terorism. Anne PONSEILLE prezintă un studiu legat de individualizarea pedepselor in dreptul penal francez.

La rubrica de Doctrină articolul domnului prof. univ. Corneliu-Liviu POPESCUprezintă câteva consideraţii asupra Hotărârii Curţii Europene a Drepturilor omului în Cauza Oliari şi alţii c. Italia, referitoare la obligaţia pozitivă a statelor de a legifera parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex. Doamna prof. univ. dr. Verginia VEDINAŞ realizează un studiu care îşi propune să analizeze controlul exercitat asupra colectivităţilor locale. Succesiunea părţilor studiului este de natură să facă să se înţeleagă mai întâi, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale în România şi principiile care o guvernează. În cea de-a doua parte este analizat statutul constituţional şi legal al Curţii de Conturi în sistemul de drept românesc, pornind de la art. 140 din Constituţie, în virtutea căruia Curtea de Conturi exercită controlul asupra formării, administrării şi utilizării resurselor financiare ale statului şi sectorului public. Plecând de la general la particular, în ultima parte sunt analizate aspectele particulare pe care controlul Curţii de Conturi le pune asupra activităţii autorităţilor locale în România. Sunt examinate, într-o succesiune naturală, activităţile de control/audit asupra unităţilor administrativ teritoriale. Doamna Adriana ALMĂŞAN şi Ştefan BOGREA propun un studiu despre Armonizarea dreptului român cu dreptul european al concurenţei. Dreptul concurenţei a fost dintotdeauna un domeniu cu mare reprezentativitate pentru Uniunea Europeană. Multe dintre obiectivele principale ale Uniunii sunt adresate în cuprinsul articolelor 101 şi 102 ale TFUE, iar orice ţară care este parte la Uniune trebuie să respecte izvoarele primare şi secundare din acest domeniu. Mai mult, din moment ce aceste surse sunt izvoare de drept intern, nu se poate aplica în mod corect dreptul intern al concurenţei fără a cunoaşte în detaliu dreptul european. Trei sunt palierele importante ale reglementării europene în acest domeniu : dreptul antitrust, abuzul de poziţie dominantă şi domeniul concentrărilor economice. Toate aceste domenii au fost preluate mai mult sau mai puţin eficient în dreptul intern, însă procesul armonizării a fost lung şi dificil câtă vreme schimbările din legislaţia europeană nu pot fi transpuse imediat în dreptul intern. Doamna Lavinia Valeria LEFTERACHE prezintă într-un studiu detaliat elementele probatoriului în procesul penal. Instanţele trebuie să se asigure că orice decizie se întemeiază pe o bază factuală suficient de solidă, decurgând din probe cu un caracter concret, administrate în conformitate cu legea, de natură să fundamenteze motivele invocate. Controlul jurisdicţional asupra acuzaţiilor formulate nu se limitează la aprecierea verosimilităţii abstracte a motivelor invocate, ci trebuie să privească, în concret, dacă respectivele motive, sau cel puţin unul dintre ele, considerat suficient în sine pentru susţinerea deciziei în cauză, sunt întemeiate. Controlul jurisdicţional presupune ca o instanţă să verifice dacă motivele invocate în sprijinul soluţiei solicitate sunt suficient de precise şi de concrete, precum şi, dacămaterialitatea faptelor care corespunde solicitării a fost dovedită în raport de probatoriul administrat de acuzare. Domnul Radu-Romeo POPESCU analizează substituţiile fideicomisare în noul Cod civil. În sistemul Codului civil de la 1864, substituţiile fideicomisare au fost prohibite de lege în principal pentru că aduceau o gravă atingere principiului liberei circulaţii a bunurilor, caracterului esenţialmente personal al testamentului şi afectau în mod esenţial creditul. Legiuitorul noului Cod civil a considerat că cel mai important lucru este protejarea familiei dispunătorului şi a căutat o formulă adecvată pentru a se depăşi inconvenientele care au determinat în trecut prohibiţia substituţiilor fideicomisare. Soluţia la care a ajuns legiuitorul român reprezintă un compromis între reglementările tradiţionale din materia substituţiilor fideicomisare şi nevoia de a nu afecta alte valori ale societăţii actuale, cum ar fi protejarea rezervei moştenitorilor rezervatari, asigurarea liberei circulaţii a bunurilor, respectarea caracterului strict personal al testamentului. Doamna Simona GHERGHINA prezintă un studio aprofundat referitor la noţiunea de “investiţii publice”. Deşi utilizat pe scară largă atât de jurişti cât şi de economişti, conceptul de „investiţii publice” nu are o definiţie juridică cu aplicare general. Reglementările relative puţine care sunt aplicabile se referă în special la investiţiile publice finanţate din bugetele publice şi sunt incluse în diferite acte normative, ceea ce face dificilă reunirea lor într-un regim juridic coherent. O definiţie a investiţiilor publice din perspectivă juridică ar trebui să utilizeze criteriul unic al proprietarului final al bunului rezultat din investiţii, indiferent de finanţarea acestora din fonduri publice sau private. În consecinţă, investiţiile publice ar include toate acţiunile întreprinse de stat sau de autorităţile locale sau de întreprinderi publice care acţionează în numele acestora în legătură cu construirea sau reabilitarea de bunuri destinate utilizării în interesul public şi care vor intra în proprietatea acestora în temeiul legii sau al contractului încheiat în acest scop. Această definiţie poate sta la baza dezvoltării unui regim juridic comprehensiv al investiţiilor publice. Domnul Bogdan DIMA prezintă un demers academic de istorie constituţională recentă, al cărui obiect îl constituie identificarea principalelor motive care au condus, imediat după căderea regimurilor comuniste, la alegerea unui anumit tip de sistem de guvernare în statele fost comuniste din Centrul şi Sud-Estul Europei, în prezent membre ale Uniunii Europene şi NATO (Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria). În prima parte sunt inventariate principalele teorii explicative cu privire la factorii politici care au determinat adoptarea rapidă a unor noi aranjamente constituţionale în statele fost comuniste. Au fost avute în vedere, în principal, raporturile de putere dintre opoziţie şi putere la începutul anilor 1990, precum şi activismul parlamentelor, respectiv al preşedinţilor în procesul de adoptare a noilor reguli constituţionale pentru noile regimuri democratice. În a doua şi a treia parte au fost prezentate principalele motive care au condus, pentru majoritatea statelor din această regiune a Europei, la alegerea semiprezidenţialismului şi, pentru alte state, la alegerea parlamentarismului ca sistem de guvernare. Ultima parte a articolului este dedicată concluziilor rezultate din cercetare, cu accent pe elementele comune în procesul de constituţionalizare a vieţii politice şi instituţionale în statele fost comuniste din Centrul şi Sud-Estul Europei. Domnul Ion GÂLEA prezintă un studiu referitor la provocările pentru noţiunea de ”tratat”. Diferenţa dintre tratate şi actele neobligatorii din punct de vedere juridic în practica României. Practica internaţională recentă a relevat o tendinţă de abandonare a instrumentelor formale, tratatele şi o translatare către instrumente informale, neobligatorii din punct de vedere juridic. Practica României a urmat această tendinţă. Prezentul articol încearcă să examineze provocările juridice generate de utilizarea tot mai frecventă a actelor neobligatorii din punct de vedere juridic, precum şi potenţialul efect al acestor instrumente. Acest efect este studiat pe baza jurisprudenţei internaţionale relevante, precum şi a opiniilor exprimate în doctrină. În acelaşi timp, studierea practicii României reprezintă o oportunitate pentru formularea unor linii directoare care, în practică, pot servi pentru formularea unei abordări coerente, pentru viitor. DomnulManole Ciprian POPA îşi propune să analizeze modalităţile legale de reprezentare a acţionarilor în cadrul societăţilor ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, acordând în mod deosebit atenţie noilor dispoziţii legale care reglementează reprezentarea acţionarilor în baza unei împuterniciri generale.

În cadrul rubricii Jurisprudenţă doamna Andra-Roxana TRANDAFIR realizează un comentariu al unei încheieri din 26 martie 2012 pronunţată în dosarul nr. 8240/3/2012, de Tribunalul Bucureşti, Secţia I penală, definitivă.

Rubrica Tineri cercetători prezintă studii amănunţite şi documentate ale unor tineri cercetători, doctoranzi sau studenţi ai universităţii: Ioan-Paul CHIŞ, Cătălin-Nicolae CONSTANTINESCU, Cătălin ONCESCU.

Rubrica Varia prezintă începând cu acest număr evenimentele juridice şi culturale în care a fost implicată Facultatea de Drept a Universităţii pe parcursul anului 2015, grupându-le în: conferinţe, concursuri, şi alte manifestări studenţeşti.

SURSA

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: