CJCE. C-445/06 sau despre conditiile raspunderii extracontractuale a unui stat membru

Danske Slagterier împotriva Bundesrepublik Deutschland

RO.

Cuvinte cheie:

Măsuri cu efect echivalent – Sănătate animală – Schimburi intracomunitare – Carne proaspătă – Controale veterinare – Răspunderea extracontractuală a unui stat membru – Termen de prescriptie – Stabilirea prejudiciului

Si dispozitivul:

1)      Particularii care au fost vătămati prin transpunerea si prin aplicarea incorecte ale Directivei 64/433/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de sănătate în domeniul schimburilor intracomunitare de cărnuri proaspete, astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/497/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991, si ale Directivei 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pietei interne pot să invoce dreptul la libera circulatie a mărfurilor pentru a putea angaja răspunderea statului pentru încălcarea dreptului comunitar.

2)      Dreptul comunitar nu impune ca, atunci când Comisia Comunitătilor Europene a initiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligatiilor în temeiul articolului 226 CE, termenul de prescriptie al dreptului de angajare a răspunderii statului pentru încălcarea dreptului comunitar prevăzut de reglementarea natională să fie întrerupt sau suspendat în cursul acestei proceduri.

3)      Dreptul comunitar nu se opune ca termenul de prescriptie al unei actiuni în răspundere împotriva statului pentru transpunerea incorectă a unei directive să înceapă să curgă de la data la care primele consecinte prejudiciabile ale acestei transpuneri incorecte s‑au produs, iar consecintele prejudiciabile ulterioare ale acesteia sunt previzibile, chiar dacă această dată este anterioară transpunerii corecte a acestei directive.

4)      Dreptul comunitar nu se opune aplicării unei reglementări nationale care prevede că un particular nu poate obtine repararea unui prejudiciu a cărui aparitie acesta a omis, intentionat sau din neglijentă, să o prevină prin utilizarea unei căi legale, cu conditia ca utilizarea acestei căi legale să poată fi impusă în mod rezonabil persoanei vătămate, fapt care trebuie apreciat de instanta de trimitere având în vedere ansamblul împrejurărilor din actiunea principală. Probabilitatea ca instanta natională să introducă o cerere de pronuntare a unei hotărâri preliminare în temeiul articolului 234 CE sau existenta unei actiuni în constatarea neîndeplinirii obligatiilor pendinte în fata Curtii nu poate constitui, ca atare, un motiv suficient pentru a concluziona că nu este rezonabil să se utilizeze o cale legală.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: