Giovanni Tamburrini, Non-profit Organizations and Patrons’ Protection: A Comparative Legal and Economic Analysis of Civil Law and Common Law Systems, vol 13, ELECTRONIC JOURNAL OF COMPARATIVE LAW, September 3/2009 [*].
The unceasing proliferation of non-profit organizations indicates more and more clearly problems of resources allocation which are common in the for-profit sector. Whereas for the latter legal tools have been developed in order to allow shareholders to claim responsibility of their boards directly, non-profit organizations still operate with a very weak system of oversight.
This paper investigates solutions offered by two different legal traditions, namely the Italian and the US American. In particular, the analysis focuses on the dichotomy civil law-common law to find out how the relevant principles of contract law apply to patrons-directors relationship. The notions of causa and consideration, in fact, play a fundamental role to determine the dimension of such contractual relationships and to identify which actually are the terms of the contract itself. Basically, it is assumed that non-profit by-laws contain clauses which mandate directors to employ funds according to the scopes of the organization itself. To deem those provisions as part of the contract between patrons and directors would prove far more complicated in common law jurisdictions where courts tend to rely very heavily on the negotiated and written terms. For practical reasons, US state laws have therefore preferred to keep non-profit organizations on a public dimension, entrusting only to the General Attorneys the power to enforce the break of fiduciary duties from directors. In Italy, on the other hand, the criteria associated with the interpretation of the contracts are more elastic. Such an approach allows the courts to consider the clauses of the articles of association as terms of the contract between patrons and director and acknowledges the former with the power to sue the latter, in that way underscoring the private dimension of non-profit organizations. The system of control over directors conduct in non-profit firms represents a very fundamental aspect providing the necessary pressure to keep the firm efficient.
International Journal of Not-for-Profit Law, Volume 11, Number 4, August 2009.
{*}
RESTRICTIONS ON FOREIGN FUNDING OF CIVIL SOCIETY
Rebecca B. Vernon, Closing the Door on Aid
Ibrahim Saleh, Living in a Lie and Dying in Silence: The Trauma of Civil Society in the Middle East and North Africa
Rahma Adan Jillo and Faith Kisinga, NGO Law in Kenya
Marek Rymsza, State Policy Toward the Civic Sector in Poland
James Austin and Ezequiel Reficco, Corporate Social Entrepreneurship
Julien Teil, Les ONG, instruments des gouvernements et des transnationales ?, VoltaireNet.org, 30 Juillet 2009.
Par définition les ONG (organisations non-gouvernementales) se présentent comme indépendantes des États et représentatives des citoyens. En réalité, elles sont de plus en plus souvent subventionnées par des gouvernements et financées par des entreprises transnationales. Bien que dénuées de légitimité démocratique, certaines ambitionnent de participer à la « gouvernance mondiale ». Julien Teil analyse ce phénomène à partir d’une étude de cas, l’association caritative CARE.
Klaus J. Hopt, The Board of Nonprofit Organizations: Some Corporate Governance Thoughts from Europe, (April 2009). European Corporate Governance Institute – Law Working Paper No. 125/2009. Available at SSRN.
Nonprofit organizations have been called the ‘0neglected stepchildren of modern organization law.’ Deficits of control in nonprofit organizations are widespread. This is due to the absence of shareholders who could monitor and of the discipline by takeover markets. This article focuses on the board of nonprofit organizations as the center of nonprofit governance and tries to see what an be learned from the corporate governance discussion. The differences between the United States and Europe as to the board of nonprofit organizations is discussed at the outset. Then the organization and functioning of the board of nonprofit organizations and board responsibility are analyzed. Key problems of organization and functioning are the board structure (one-tier/two-tier), composition and size, committees, remuneration and audit. As to responsibility the duties of the board and its liability must be distinguished. At the end much can be learned from the corporate governance movement, but everything depends on enforcement, legal or non-legal.
Peter J.Spiro, NGOs and Human Rights: Channels of Power, January 8, 2009.
Research Handbook on Human Rights, Edward Elgar, 2009;
Temple University Legal Studies Research Paper No. 2009-6. Available at SSRN.
Abstract SSRN:
This essay, a revised version of which will appear in the Research Handbook on Human Rights (Edward Elgar, forthcoming 2009), attempts to systematize NGO activity relating to human rights. It first describes why human rights supplies fertile ground for the study of non-governmental organizations. As human rights obligations cannot be explained in terms of reciprocal state interest, non-state actors are a probable causal agent in the entrenchment of human rights regimes. The chapter confronts NGOs as agents of material power. The chapter then describes four primary pathways for the exercise of NGO power: through and against states, international organizations, corporations, and each other. Only by situating NGO power relative to state and non-state entities does the breadth and novelty of NGO participation in today’s global decision-making come into full relief. Given the fact of that broad power, the chapter concludes by addressing the question of NGO accountability, suggesting that institutionalization of NGO power holds the most promise for appropriately constraining its exercise.
Hotărârea Guvernului nr. 103 din 18.02.2009 privind recunoaşterea Asociaţiei Centrul de Mediere Craiova ca fiind de utilitate publică, Monitorul Oficial nr. 103/19.02.2009. {LegeStart}
JURIST: Russia arbitration court voids most tax claims against British Council [*]
Caitlin Price, 31.01.2009
Moscow’s Ninth Arbitration Court of Appeals on Thursday declared void most of the Russian government’s tax claims against the British Council, the British government’s cultural relations arm, relating to the organization’s in-country operations in 2004-2006. The British Council filed suit last May seeking to void tax claims of over 200 million rubles made by the Russian government in late 2006. In October, the Moscow Arbitration Court ruled to invalidate the majority of those claims. Thursday’s appellate arbitration court decision upheld the judgment for the British Council, qualifying 130 million rubles of the taxes as void.
Decizie nr. 1249 din 19.11.2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Legea pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, dispoziţii prin care a fost modificat art. 7 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000
Peter Van den Bossche, NGO Involvement in the WTO: A Comparative Perspective, Journal of International Economic Law 2008 11(4):717-749 [*]
This article examines the nature and the extent of the involvement of non-governmental organizations (NGOs) in the activities of the World Trade Organization (WTO). First, it looks at the arguments for and against NGO involvement in WTO activities. Next, the article discusses the legal basis for the involvement of NGOs in WTO activities and the various forms of involvement provided for. It compares the position of NGOs in the WTO with their position in other international organizations, in particular, the United Nations. Subsequently, the article explores the practice of WTO engagement with NGOs. Finally, it examines and compares the rules and procedures of the WTO and the United Nations for the selection of the NGOs with which to engage. This article concludes that a more open and engaged dialogue with civil society will make the WTO a more transparent and responsive organization, enjoying greater support among the general public in developed as well as developing country Members. Justified concerns about the legitimacy, accountability, and politics of NGOs could be eliminated, or at least mitigated, by introducing a system of accreditation in the WTO. While NGO involvement in the WTO definitely has its limits, the involvement of NGOs in other international organizations, in particular, the United Nations, suggests that these limits have not been reached as yet.
Human Rights Watch propune un set de reguli referitor la drepturile omului in Rusia. Aici.
Un memorandum UE-Rusia a fost propus. Textul este aici.
Asociatia Pas Astra, reprezentata de domnul Marian Dobrescu, presedintele Asociatiei a considerat ca art. 55 alin. 2 din OG 26 din 2000 este neconstitutional.
Prin Decizia Curtii Constitutionale 714 de joi 13 septembrie 2007 s-a dat spus “pas” cu astfel de exceptii.
Totusi, asociatia are pe undeva dreptate, desi nu cunoasten, nu stim si nici nu ne prea intereseaza dedesubturile.
Decizia:
“În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că textul de lege criticat nu cuprinde suficiente elemente pentru asigurarea unui proces echitabil, întreaga procedură de dizolvare a unei societăţi, inclusiv competenţa instanţei de judecată, trebuind să fie similară cu procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. În continuare apreciază că procedura de dizolvare a unei asociaţii sau fundaţii nu poate asigura nici “stingerea patrimoniului asociaţiei”, nici o repartizare judicioasă a acestuia după îndestularea creditorilor şi nici transmiterea bunurilor rămase către o altă persoană juridică în acord cu scopul prevăzut şi urmărit de statutul asociaţiei respective.”
…
“Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată din moment ce, potrivit textului de lege criticat, constatarea dizolvării asociaţiei se realizează prin hotărârea judecătoriei în a cărei circumscripţie se află sediul acesteia, la cererea oricărei persoane interesate. Totodată, dispoziţiile de lege criticate oferă posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiţiei şi de a se prevala de toate garanţiile şi regulile de natură procedurală, în vederea valorificării pretenţiilor sau de a dovedi netemeinicia pretenţiilor adversarului, inclusiv de posibilitatea de a fi asistat de un avocat.”
“Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 55 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu următorul cuprins: „Constatarea dizolvării se realizează prin hotărârea judecătoriei în a cărei circumscripţie se află sediul asociaţiei, la cererea oricărei persoane interesate.”
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate fac parte din capitolul IX al ordonanţei, acest capitol fiind anterior supus controlului de constituţionalitate. Astfel, răspunzând unei critici identice cu cea din prezenta cauză, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 449 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iunie 2006, că dispoziţiile capitolului IX al Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 instituie o procedură specială de dizolvare şi lichidare a asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor, ce are ca rezultat final îndestularea corespunzătoare a creditorilor, transmiterea bunurilor rămase în urma lichidării şi radierea acestor forme asociative din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. Instituirea unei asemenea proceduri speciale este rezultatul faptului că asociaţiile şi fundaţiile, astfel cum prevede art. 1 alin. (2) din ordonanţă, sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, iar dizolvarea poate interveni şi pentru alte motive decât cele strict economice.
Debitorul are la dispoziţie toate mijloacele de probă prin care să se apere împotriva cererilor de dizolvare şi lichidare, ordonanţa în cauză neîngrădind în niciun fel folosirea acestora, astfel încât nu se poate reţine încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituţie. Totodată, Curtea constată că, în cadrul procedurii de lichidare, dispoziţiile art. 70 din ordonanţă prevăd că orice persoană interesată poate contesta bilanţul lichidatorului la judecătorie şi împotriva sentinţei pronunţate se poate exercita calea de atac a recursului.
De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, este la latitudinea exclusivă a legiuitorului de a stabili competenţa instanţelor de judecată. În consecinţă, textul de lege criticat, ce prevede că instanţa competentă să constate dizolvarea este judecătoria în circumscripţia căreia asociaţia îşi are sediul, nu încalcă în niciun mod prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie.
Totodată, Curtea a reţinut că diferenţele între procedura de dizolvare şi lichidare a asociaţiilor şi fundaţiilor şi procedura reglementată de Legea nr. 85/2006 se datorează statutului juridic diferit al acestor forme asociative faţă de cel al societăţilor comerciale. Acest aspect, însă, nu are nicio repercusiune asupra constituţionalităţii textelor criticate.
Bekir-Ousta et autres : Les requérants, appartenant à la minorité musulmane de la Thrace occidentale grecque, ont décidé de créer une « Association de la jeunesse de la minorité du département d’Evros ». Leur demande a été rejetée comme étant nécessaire à l’ordre public, au motif que le statut de l’association visait en réalité une minorité ethnique (turque) et non religieuse, ce qui serait contraire à la constitution grecque. Si la Cour EDH rejette la demande fondée sur la durée du procès (article 6 § 1, droit au procès équitable), par contre elle constate la violation par la Grèce de l’article 11 CEDH : “à supposer même que le véritable but de l’association fût de promouvoir l’idée qu’il existe en Grèce une minorité ethnique, ceci ne saurait passer pour constituer à lui seul une menace pour une société démocratique“.
Decizia integral aici.
Le requérant souhaitait créer une association « la Garde Nationale Antimafia » dont le but était d’ « orienter les citoyens vers des formes d’autodéfense, dans le cadre législatif existant, contre la menace du crime organisé [...] l’association identifiera, par l’intermédiaire des mass media, les personnes impliquées dans le crime organisé et en constituera une base de données ». La Cour constate la violation de l’article 11 CEDH par la Roumanie : “une mesure aussi radicale que le rejet de la demande d’inscription, prise avant même que l’association ait commencé à mener des activités, apparaît disproportionnée au but visé et, partant, non nécessaire dans une société démocratique.”
Pe larg aici.
Comunicat MAE.
Joi, 11 octombrie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza Bozgan împotriva României, constatând încălcarea dreptului la asociere, garantat de articolul 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
În fapt, reclamantul a solicitat Judecătoriei Arad înregistrarea Asociaţiei „Garda Naţională Antimafia” în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor. Această cerere a fost respinsă atât de Judecătoria Arad, printr-o încheiere din data de 24 aprilie 2002, cât şi de Tribunalul Arad, în recursul introdus de reclamant.
Curtea Europeană a constatat că, în speţă, asociaţia a cărei înregistrare a fost cerută nu a întreprins, înaintea înregistrării, nicio activitate care ar putea constitui un indiciu că ar avea intenţia de a desfăşura activităţi anticonstituţionale, contrare celor înscrise în statut. În plus, Curtea a constatat că respingerea cererii de înscriere a împiedicat însăşi constituirea asociaţiei. O măsură atât de radicală a fost considerată disproporţionată faţă de scopul urmărit, nefiind necesară într-o societate democratică. Mai mult, Curtea a constatat că cererea reclamantului a fost respinsă fără ca instanţele să-i ceară să remedieze eventualele iregularităţi din statut, faptul de a-i cere să iniţieze o nouă procedură constituindu-se într-o sarcină disproporţionată.
Prin urmare, Curtea a apreciat că a fost încălcat articolul 11 din Convenţie. Deşi reclamantul a solicitat 20.000 EUR pentru prejudiciul suferit, Curtea a considerat că recunoaşterea încălcării dreptului constituie o satisfacţie echitabilă suficientă şi nu a acordat nicio sumă cu acest titlu.
Intrucat blogul pune la dispozitie tot felul de statistici, ne-am hotarat sa ne folosim de ele.
Unele sunt ridicole, dar altele ridica probleme profunde, de metodologia cercetarii sau de idiotenie, mai pe scurt.
Pe unele le vom aminti, dar la unele vom raspunde, pentru ca am vazut ca zile in sir unii cauta chestii care nu exista.
Incepem cu:
1. “regulament asociatii nonprofit”
Noi nu stim si nici nu ne intereseaza ce regulament cauta omu’. Insa ii punem in vedere ca la nivelul CE nu exista un regulament pe aceasta tema. Poate o fi vreun regulament de ordine interioara, dar “asociatiile nonprofit” au acte constitutive si statute.
2. “asociatia americana de achizitii”,
“Avantajele proprietatii collective“
Nu stiu daca mai trebuie sa comentam.
Daca stai sa cauti asa ceva pe internet insemna ca esti un troglodit 100%: “regle de la vie en general” (3.10.2007).
va urma…
Ieri, o persoana – sau un lucru – a ajuns la noi printr-o cautare (“ONG DIVIDENDE”) la care, presupun, nu a gasit raspuns.
Nu m-am gandit ca unii au o asociatie sau fundatie, constituita potrivit legii, si veniturile obtinute le numesc dividende.
Dar sa vedem ce spune legislatia, OG 26/2000, modificata si completata:
Art. 1 alin. 1 ne pune in fata principiului de baza, care face diferenta fata de societati:
Eu zic ca expresia “fara scop patrimonial”, inseamna, intre altele si ca beneficiile obtinute nu pot fi ditribuite, precum dividendele societatilor comerciale.
Beneficiile obtinute nu pot fi impartite ci sunt utilizate in scopul pentru care s-a constituit asociatia sau fundatia.
Mai mult, la desfiintarea asociatiei, bunurile nu sunt (pre)luate de asociati, ci sunt impartite altor asociatii sau fundatii cu scop identic sau asemanator (pe larg, art. 60).
In fine, noi suntem si oameni si intelegem ca, dividende sau nu, omul vrea banii (care provin din fonduri?) asa ca ii recomandam:
- sa instituie o bursa (denumita sugestiv “Un ONG am – o bursa am primit!“) la care sa concureze singur si sa o si castige (este necesar si un proces-verbal);
- sa-si puna salarii (nu e varianta prea buna, impozitele sunt mari), sa-si cumpere mobila, calculatoare (nu e o varianta buna, raman pe asociatie/fundatie).
ONG DIVIDENDE – cautare de top
Doctrina
Michel Doucin, Guide de la liberté associative dans le monde, 183 législations analysées – 2čme edition, La Documentation Francaise, 792 p. 2007
Garry W. Jenkins, Incorporation Choice, Uniformity, and the Reform of Nonprofit State Law, Georgia Law Review, Volume 41, Number 4, Summer 2007
Lizabeth A. Moody, Revising the Model Nonprofit Corporation Act: Plus Ça Change, Plus C’est La Même Chose, Georgia Law Review, Volume 41, Number 4, Summer 2007
Jean Mouly, La responsabilité civile des associations sportives du fait de leurs membres: l’exigence confirmée de la faute de l’auteur du dommage (Cass. Ass. plén., 29 juin 2007), Petites Affiches, No 191, 24 septembre 2007.
Dan Felix Tudoriu, Infiintare cluburi sportive fara scop lucrativ, wwww.modeldecontract.ro, 14 mai 2008, [*]
Legislatie
Hotărârea Guvernului nr. 970 din 22 august 2007 pentru recunoaşterea Asociaţiei Generale a Inginerilor din România ca fiind de utilitate publică
Ordin nr. 2076 din 14 august 2007 pentru organizarea evidenţei speciale a asociaţiilor religioase constituite potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor
Ordin nr. 763 din 31.08.2007 privind aprobarea ca linii prioritare pentru subvenţionarea în anul 2008, de la bugetul de stat, în baza Legii nr. 34/1998, a asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei de evaluare şi selecţionare şi a Grilei de evaluare a asociaţiilor şi fundaţiilor
Regulament din 31.08.2007 de organizare şi funcţionare al Comisiei de evaluare şi selecţionare
Hotărâre Guvernului nr. 1236 din 10.110.2007 privind recunoaşterea Asociaţiei “Liga Navală Română” ca fiind de utilitate publică [Nota de fundamentare]
Decizie nr. 714 din 13.09.2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii
Decizie nr. 892 din 16.10.2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii
Decizie nr. 1068 din 20.11.2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 şi art. 42 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari
Hotărâre nr. 1553 din 19.12.2007 privind recunoaşterea Asociaţiei Române de Ştiinţe Penale ca fiind de utilitate publică
Hotărâre Guvernului nr. 41 din 16.01.2008 privind recunoaşterea Asociaţiei “Harghita Visual Art” ca fiind de utilitate publică
Hotărâre Guvenului nr. 72 din 23.01.2008 privind recunoaşterea Fundaţiei Universitare “Alma Mater” ca fiind de utilitate publică
Hotărârea Guvernului nr. 109 din 30.01.2008 privind recunoaşterea Asociaţiei Italienilor din România – RO.AS.IT. ca fiind de utilitate publică
Hotărârea Guvernului nr. 124 din 06.02.2008 privind recunoaşterea Fundaţiei “RENAŞTEREA PENTRU EDUCAŢIE, SĂNĂTATE ŞI CULTURĂ” ca fiind de utilitate publică
Hotărârea Guvernului nr. 125 din 06.02.2008 privind recunoaşterea Asociaţiei “SANO-HEP” ROMÂNIA ca fiind de utilitate publică
Hotărârea Guvernului nr. 126 din 06.02.2008 privind recunoaşterea Fundaţiei “SFÂNTA IRINA” ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 156 din 13.02.2008 rivind recunoaşterea Asociaţiei Comunelor din România ca fiind de utilitate publică
Decizie nr. 40 din 31.01.2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45, art. 46 şi art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari
Hotărâre nr. 283 din 12.03.2008 privind aprobarea prealabilă în vederea recunoaşterii prin hotărâre judecătorească a Fundaţiei YANA-YOU ARE NOT ALONE din Liechtenstein
Hotărâre nr. 285 din 12.03.2008 privind recunoaşterea Fundaţiei “COMMUNITAS” ca fiind de utilitate publică
Lege nr. 38 din 19.03.2008 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului d intre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare “Gojdu”, semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2005
Hotărâre nr. 493 din 14 mai 2008 privind recunoaşterea Asociaţiei pentru Promovarea Femeii din România ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 494 din 14 mai 2008 privind recunoaşterea Asociaţiei “Centrul Diecezan Caritas Iaşi” ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 526 din 21 mai 2008 privind recunoaşterea Fundaţiei Ronald S. Lauder – România ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 530 din 21 mai 2008 privind recunoaşterea Asociaţiei Magistraţilor din România ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 625 din 11/06/2008 privind recunoaşterea Fundaţiei C.I.D. România (Children in Distress – Copii în Dificultate) ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 626 din 11/06/2008 privind recunoaşterea Asociaţiei “Catharsis” din Braşov ca fiind de utilitate publică
Hotararea Guvernului nr. 836/2008 privind recunoasterea Asociatiei pentru Implementarea Democratiei ca fiind de utilitate publica, Monitorul Oficial nr. 609/18.08.2008
Decizie nr. 839 din 8 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari
Hotararea Guvernului nr. 955/2008 privind aprobarea finantarii activitatii asociatiilor romanilor din Republica Italiana, M.Of. nr. 622/26.08.2008
Hotărâre nr. 903 din 20/08/2008 privind recunoaşterea asociaţiei “Uniunea Elenă din România” ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 855 din 13/08/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru şi a statutului-cadru ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice
953. Hotarare privind participarea Guvernului Romaniei la Asociatia “Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Învatamantul Superior”
HG 902/2008 Hotarare privind recunoasterea Asociatiei Macedonenilor din Romania ca fiind de utilitate publica
Hotarare Guvernului nr. 1.033/2008 privind recunoașterea Asociației Nevazatorilor din Romania ca fiind de utilitate publica, Monitorul Oficial nr. 645/10.09.2008
Hotărâre nr. 1062 din 10 septembrie 2008 privind recunoaşterea Asociaţiei Yacht Club Regal Român ca fiind de utilitate publică
Decizie nr. 987 din 30 septembrie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) şi art. 61 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii
Hotărârea nr. 1344 din 22.10.2008 pentru retragerea actului de recunoaştere a Asociaţiei “Domus” ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 1414 din 04/11/2008 privind recunoaşterea Asociaţiei “Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România” ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 1415 din 04/11/2008 privind recunoaşterea Asociaţiei “Uniunea Armenilor din România” ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 1506 din 19/11/2008 privind recunoaşterea Asociaţiei “Livone Tenis Club – Ilie Năstase” ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 1459 din 12/11/2008 privind recunoaşterea Asociaţiei “Habitat for Humanity România” ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 1531 din 25/11/2008 privind recunoaşterea Asociaţiei Euro<26 România ca fiind de utilitate publică
Hotărâre nr. 1580 din 04/12/2008 privind recunoaşterea Fundaţiei Române pentru Democraţie ca fiind de utilitate publică
Propuneri de modificare: Va fi modificata OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, 12 sept. 2007.
Revista Presei
Georgian Stoica, Vremuri grele pentru supravietuitorii grupului EuroColumna, Ziarul Financiar, nr. 84, 30 octombrie 2006 [Fundatia Columna]
Andreea Petrescu, Asociatiile non-profit, obligate de Guvern sa se autofinanteze, Gardianul, 14.09.2007
Georgian Stoica, Academia Romana cauta manageri pentru afaceri de miliarde, Ziarul financiar, nr. 127, 17 septembrie 2007
Asociatii
O veritabila analiza asupra finantarii ONG-urilor a aparut de curand in revista Capital. In articolul Aderarea la UE goneste sponsorii ONG-urilor, autorul, Razvan Amariei, face o delicioasa descriere a curateniei oraselor (presupun ca nu s-a referit si la Bucuresti).
Intreabarea care vine in gandul cititorului tulburat de asemenea destainuiri este: cine sunt sponsorii care se retrag? Sunt aceia enumerati, evident. Dar – asa cum au spus si sponsorii – si-au atins scopul, vedem noi cum mai curatam orasele, deltele, marile, oceanele sau baltile patriei.
Asteptam cu ingrijorare sa vedem cum ONG se vor descurca sa castige fonduri, diferenta fiind ca pana acum acestea se primeau.
Bani vor fi, sponsori nu lipsesc, idei sa fie.
Si articole interesante, ca acela publicat aici.
Profund ancorati in realitatea imediata, autorii scriu despre chestiuni juridice importante.
Claudia Gilia, Rolul societatii civile in statul de drept, Studii de Drept Romanesc, nr. 3-4/2006.
Avand drept motto o expresie a lui Dominique Rousseau - nu JJ – (“Statul este opiumul societatii”), articolul de fata cuprinde urmatoarele parti:
1. Stat versus scietate civila,
din care aflam ce-au spus diversi despre aceasta chestie.
Am retinut: “Pentru societatea civila, statul este o institutie exterioara si superioara ei” (p. 370) chestia cu superitatea cred ca provine de la Hegel si iminentul sau elev, Marx.
“In democratie, societatii civile ii revine rolul cel mai important in impunerea respectarii drepturilor omului” (p. 372).
Partea a doua se intituleaza “2. Resurectia societatii civile in tarile post comuniste” unde am intalnit cel putin o idee interesanta: “Daca cetatenii din Europa Centrala si de Est pot acum sa infiinteze asociatii, sa-si exprime liber opiniile, sa-si exercite nestingherit drepturile de a participa la viata publica, nu acelasi lucru se poate afirma cu privire la sfera drepturilor sociale si economice, caci liberalizarea si privatizarea au schimbat, in mod dramatic, relatiile sociale, creand discrepante majore intre diferitele clase sociale.” Sublinierile sunt ale noastre.
3. Societatea civila - “o pasare Phoenix” a noilor democratii
“Mitul societatii civile unite, antipolitice si favorabile reformei radicale a fost una din bataliile pierdute in era postcomunista” (p. 377)
Un articol recent ne spune ca niste avocati s-au gandit sa ne americanizam cu totul.
Inainte de a ajunge magistrat (judecator sau procuror) trebuie sa fii minim 8 ani avocat.
Libertatea profesiei?
Schimbul de replici dintre “societatea civila” si un partid politic ne face sa ne intrebam:
1. Ce insemana “societate civila”; oare e acelasi lucru cu ONG-urile?
2. Oare rolul societatii civile nu este acela de a face presiune (pentru ca se pot constitui grupuri de contra-presiune)? sau trebuie sa angajam niste lobby-sti profesionisti?
Si ar trebui sa facem o lista a societatii civile, care incepe cu: Alianţa Civică, Societatea Timişoara, Asociaţia 21 Decembrie, Liga studenţilor din Universitatea Bucureşti, Blocul naţional al Revoluţionarilor şi Vladimir Tismăneanu.
Inscrierea pe lista este gratuita.
In Romania sunt vreo cateva mii de asociatii si fundatii, care mai de care mai interesante.
Intr-un studiu publicat de un site juridic, aici, (intitulat <<Zisa “Societatea civila”>> si semnat Thunder Judge), de o pagina jumate, suntem informati ceea ce banuiam (unii chiar stiau), respectiv ca dreptul la asociere este exercitat in tara aceasta de un numar limitat de persoane (nu de persoane limitate), care arcuiesc intregul evantai al contestatiilor posibile.
Totusi nu pricep originala concluzie “Iar adevarul e ca ca politicienii le cam stiu de frica” Pe ONG-uri.
