“1. Având vocaţia de a se aplica actelor, contractelor şi faptelor comerciale, comercianţilor persoane fizice şi persoane juridice şi fondului de comerţ, dreptul comercial a dobândit o importanţă covârşitoare, evoluţia sa aflându-se în strânsă conexiune cu progesul socio- economic.”
Desigur, veti spune, aceasta este introducerea!
Da, este ca si cum as descrie tabloul din biroul meu, incepand prin a spune “Pe strada era un catel albastru. Vopseaua era de slaba calitate si, dupa ploaia de ieri, catelul ajunsese la o culoare greu de descris. Importanta covarsitoare a culorilor ne permite sa afirmam ca acestea fac parte din viata cateilor si le influenteaza viata.”
Sa vedem de ce ne coboram la un nivel asa de sensibil al comparatiei.
Din fraza debutanta a articolului “Consideratii asupra cuprinsului dreptului comercial ca ramura autonoma de drept privat si problema recunoasterii disciplinelor didactice universitare in sistemul educational european” semnat de drd. Andreea Corina Târşia, şi publicat la pagina 113 [si urmatoarele, dar noi suntem mai greoi] în revista Dreptul, Revista fondată în anul 1871 de “Societatea Juridică” şi Recunoscută de C.N.C.S.I.S, fiind marcă înregistrată sub nr. 36404/31.01.1996, revista cu numarul 10 din anul 2007, aflăm că dreptul comercial a dobândit o importanţă covârşitoare.
Astfel dreptul comercial se adauga celor 9960 de lucruri covarsitoare, potrivit raspunsului google (cu ghilimele “o importanta covarsitoare”). Ce este asa de covârşitor?
Eu as putea spune ca dreptul comercial a facut implozie si nu a strivit pe nimeni, poate doar pe aceia care nu-l cunosc si-si dau cu presupusul.
Sunt mult mai multe norme juridice în materia dreptului comercial? Da, dar acestea sunt proportionale cu “progresul socio-economic”, deci acest progres a determinat aparitia unor noi relaţii juridice si nu a dobândit importanta strivitoare doar pentru ca are vocatia de a se aplica actelor etc
Sunt mai puternice normele juridice ale dreptului comercial de azi fata de normele juridice ale dreptului comercial de altadata? Nu, sau el putin asa ne inchipuim. Structura normelor este aceeasi, doar ca sunt reglementate raporturi juridice noi.
Atunci pentru ce putem sa spunem ca dreptul comercial este covarsitor? Că si procedura penala este covarsitoare, ca doar o vedem la teve in fiecare zi, si proprietatea este covarsitoare, ca Romania o respecta dupa ce treci pe la Strasburg, si multe alte drepturi sunt covarsitoare…
Asa cum spuneam in primul post pe aceasta tema, articolul pare sa aiba 3 teme, dar aceasta introducere pentru cine este?
Pentru juristii care nu stiu cuprinsul dreptului comercial, pentru aceia care nu stiu cum se face recunoasterea diciplinelor [ajungem si acolo] sau pentru cei care nu stiu nimic dar vorbesc de toate?
In chiar primul rand al articolului gasim o indoielnica enumerare, din moment ce autoarea ne spune despre “actele, contractele si faptele comerciale”. Asta pentru ca, inca de pe vremea lui Dimitrescu, Fintescu, I.L.Georgescu, s-a ajuns la concluzia ca art. 1 din Codul comercial se refera la acte de comert, preluarea din codul italian facandu-se tale quale.
Apoi, contractele sunt tot un fel de acte; sau gresesc?
Dreptul comercial - ne spune autoarea - se aplica comerciantilor persoane fizice si persoane juridice.
Poate ca asa se invata la in capitalele europene, mai ales cele din 1191, insa art. 56 din Codul comercial ne convinge ca aceasta legislatie si aplica si necomerciantilor (“Dacã un act este comercial numai pentru una din pãrti, toti contractantii sunt supusi, încât priveste acest act, legii comerciale, afarã de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile în care legea ar dispune altfel.”) Legea nu distinge intre distinsi contractanti comercianti sau necomercianti.
Evolutia dreptului comercial se afla intr-o stransa conexiune cu progresul socio-economic. Si ce daca? Sigur ca da, dar asta este evident, dar ceea ce este evident nu se demonstreaza.
Dar se scriu articole…