Dreptul comunitar al afacerilor. blog

Prolog

Ei bine, (ne) radem, (ne) glumim sau pur si simplu ne veselim de ce spune cate un om politic, nasha?, ca noi, astia “educatii”, suntem “mai” superiori.

Numai ca lucrurile ar trebui privite in ansamblu. Asa ca, noua categorie de “posturi” va purta denumirea generica “Goagălizarea României sau neo-klingonismul“.

Va veti intreba: de ce un astfel de titlu? Ei bine, in primul rand, pentru ca ne-a placut acest concept care deja s-a impamantenit in “discursul public” (suna cam pretentios, nu?). In al doilea rand, pentru ca, privind cu respect, admiratie & uneori entuziasm astfel de cugetari, desfidem pe (de)formatorii de opinie sa recunoasca cinstit/onest/deschis faptul ca-l invidiaza pe acel cugetator, mai ales cand gazetele la respectivii care scriu (desigur, nu d-astea lucioase, ci din alea de prestigiu) ii pastreaza in anonimat (nu, nu “datorita” creatiei folclorice, “datorita” tirajului confidential, desigur, ati ghicit!), in timp ce astfel de vorbe de duh devin “brand”.

Cat despre al doilea termen al sintagmei, stie oricine ca traim in post-modernism si in tot felul de alte post- si neo-…

E clar ca “educatzia” e in criza, atunci cand produce, precum am ilustrat deja, tipuri umane bizare. S-a dus si cu idealul lui Haret (ilustrat atat de frumos de Cezar Petrescu [x], sa zicem), si asta de mult (nu “demult”), s-a dus si sloganul “prin noi insine”. Dar, poate, vom reusi cumva folosind un nou slogan, precum: “Mai pune si tu mana pe o carte, mai fa si tu niste cornete“. Daca nici manelistul, melteanul etc. nu se chinuie cu cititul (desigur, nici porno-ialomiteanca), trebuie sa precizam ca nici “corporatul”, “deontologul”, sofisticata, baiatul trendi (poate in trening, dar mai mult ca sigur in haine “de firma”) etc. nu depasesc nivelul lu’ “koelio” sau daniel maro (nu negru; sau poate negru in ceru’ gurii). Simtirea lor cam la asta se reduce; viata intelectuala se imparte intre periodice pentru masele largi populare sau “magazine” (nu cu marfa!) & carti trendi. Sau, cel mai frecvent, cu mana pe telecomanda, pe seminte si sticla de bere ori cu ochii pe chat, in vederea unei “socializari” la distanta. Sau mediate, nasha?

Iar daca de la meltean nu avem pretentii ca, deh… nu pricepem de ce “cel in tendintze” trebuie sa se umfle in penele lui rebegite de “mai-superioritatea” lui…

Asadar, sa revenim, ca am divagat putin, dar, ce sa-i faci?, e prologul, nasha?

Da, deci (asa incepe un discurs “modern”, nu?), intre tendintele care se pot discerne in prezent in lumea noastra romaneasca, pe langa stalcirea limbii/vorbirii/exprimarii etc. (cautati si sinonimii, sunteti liberi), dar si a topicii frazei – pe scurt, model de import, trendi, fensi, cul – este si aceea a nonsensului. Dincolo de formulari precum “strategia pe mediu” etc., induse de goagălizare & viqipedizare (ca, na, s-a democratizat cunoasterea cand “urbanul” isi umple neuronii, prin imbibarea cu viqipedia), avem de-a face (frecvent) cu ilustrarea lipsei de gandire.

Fiind un subiect fierbinte (sau caldut, nu avem de unde stii, nu “sti”), il vom cita ca atare; stirea (reprezentand doar o ilustrare a “trendului redactzional”, prezent in multe alte “locatzii” dă presa, scrisa, vorbita, citita & stalcita) suna astfel:

“Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement pe taxa de poluare. România are la dispoziţie 2 luni pentru a răspunde notificării CE.

Surse de la Bruxelles anunţaseră intenţia Comisiei Europeane de a avertiza România pentru încălcarea legislaţiei comunitare. Executivul Uniunii Europene va trimite scrisori de notificare oficiale autorităţilor de la Bucureşti, aceasta fiind prima etapă a procedurii numite infringement.

Patru dintre aceste cazuri vizează piaţa internă a gazului şi energiei electrice şi capacităţile de transport şi de stocare a gazelor şi a energiei electrice.
În 2008, Comisia Europeană a declanşat 38 de acţiuni împotriva ţării noastre, pentru nerespectarea obligaţiilor europene. 13 dintre acestea priveau incompatibilitatea normelor juridice cu legislaţia comunitară sau aplicarea lor incorectă, iar 25 se refereau la necomunicarea măsurilor de aplicare a directivelor comunitare. Deşi numărul acţiunilor pare mare , la sfârşitul anului trecut, România era ţara cu cele mai puţine proceduri de infringement lansate“.

Asa. Va place cum suna? E stire de “CEO” (sic!) cu servieta sau poseta (dupa sex si posibilitati). Si atunci, ce pretentii sa avem? Ca nu intelegem nimic din pasareasca asta (si, nu, nu e vorba despre limba pasarilor), n-are nimic. Detestam tara asta (nashpa, de kkt, de 2 lei etc.); iarasi nu face nimic. Doar ca manelizarea reprezinta in oglinda ceea ce “performeaza” stalcitorii de limba. Adica intre “fata” care pune virgula intre subiect si predicat si “expertu” care se exprima in nonsensuri nu este, de fapt, vreo diferenta.

Prin urmare, ne aflam in prezenta aceeasi hipnotice “infringementizari“, despre care am scris si despre care vom mai pomeni, cu siguranta, si in viitor. Intr-un atare context, preferam “viata” (“trairismul”, bata-l vina, nasha, vorba criticilor mai vechi & mai noi; literari, desiguri), adica dialogul dintre doua gospodine purtat in “spatiul public” (i.e. o piata, un mijloc de transport la gramada, in locasul de asteptare de la coafor) unor astfel de exprimari vrute “pretioase” (dar care, din pacate, sunt doar inepte). Pentru ca despre ciorba ori despre permanent sau chiar despre legatura de ridichi nu te poti exprima imprecis: nu te intelege vanzatorul/prestatorul (sau spuneti-i cum doriti) si te faci de ras. Vorba unui estet postmodern: “Viata e in alta parte” (bagati o procedura de goagălizare si veti afla cine este; sau chiar viqipedizati).

In incheiere, o mentiune: o sursa de inspiratie ne-a venit si din “discleimăru” (sic!) din ce in ce mai frecvent intalnit la inceputul creatiilor intelectuale: opiniile exprimate/articolul nu reprezinta pozitia oficiala a lu’ cutarica/nu angajeaza institutia etc. Doar ca, atunci cand nu ai nici o opinie personala (sic!) cum poate invazia de locuri comune sa angajeze firma, biroul, “coledzii” etc. la care esti amploaiat?

PS. Puteti citi aici un articol interesant despre scoala & carti.